Coșul dvs este gol.
Ați uitat parola?
Nu aveți cont? Creați-l!

Burn-outul copiilor. Cum sa nu-i lasam sa clacheze

Burn-outul copiilor. Cum sa nu-i lasam sa clacheze
-10%
Editura:
Anul publicării: 2017
Pagini: 160
Format: 13x20
Categoria: Psihologie
26,10 RON
29,00 RON (-10%)
Promoția expiră la 30.11.2017
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Burn-outul copiilor. Cum sa nu-i lasam sa clacheze - Beatrice Milletre

 
... oare numai adulții să fie victime ale stresului contemporan?
 
... sau, treptat, efectele acesteia se răsfrâng și asupra copiilor, care încep să resimtă partea întunecată a goanei după performanță?
 
În cartea sa extrem de actuală, Béatrice Millêtre pune tranșant problema burn-outului în rândul copiilor și a sensului acestuia: necesitatea de a recunoaște, atât de-o parte cât și de alta, că lucrurile nu mai pot continua în același fel, că sănătatea fizică și psihică a copilului trebuie să primeze oricăror alte considerente.
 
Ea se adresează pe rând părinților și adolescenților, arătându-le părinților de ce și cum ar trebui să reducă presiunea pe care o pun asupra fiilor și fiicelor lor, iar adolescenților, cum să o scoată la capăt, atunci când sunt pe punctul de a se împotmoli.
 
Fragment:
 
Cu frica in oase
 
 Mai mult de un adult din doi se tem să nu ajungă cândva într-o situaţie de precaritate. Este un procent care creşte de la an la an (mai mult cu 2% în 2015 faţă de 2014).
 
Fără să intrăm în detalii, din acest procent de 57 dintre fran cezi, mai mult de o persoană din trei mărturiseşte că a trecut efectiv printr-o perioadă de sărăcie. Este o cifră enormă, care, bineînţeles, are consecinţe asupra fricii noastre, a tuturor, ca nu cumva copiii noştri să se trezească într-o astfel de situaţie.
 
Astfel, pentru 87% dintre francezi (adică, practic, pentru noi toţi), această teamă de a ajunge într-o situaţie de precari tate este dublată de angoasă (la acest nivel, nu mai este vorba de frică).
 
Prin urmare, este legitim ca fiecare părinte să procedeze în aşa fel încât copiii săi să fie la adăpost de această ipoteză. Aşa se explică de ce singura soluţie care ne vine în minte este ca ei să aibă rezultate bune la şcoală, care să le asigure o bună formare şi un viitor mai bun.
 
Chiar şi copiii au această convingere: 52% dintre cei de 8-10 ani au această teamă de sărăcie, temere care creşte odată cu vârsta (ajungând la 63% dintre cei de 11-14 ani), însoţită de frica de şomaj (58% dintre cei de 8-10 ani şi 71% dintre cei de 11-14 ani).
 
In consecinţă, numeroşi tineri care vin la mine (ca să nu spun că toţi!) îmi mărturisesc că trebuie să aibă rezultate şcolare bune, pentru a ajunge apoi la şcoli bune, a avea o meserie bună şi a fi deci feriţi de griji.
 
Este un discurs pe care îl pot înţelege, dar nu când sunt vorbe ieşite din gura unor copii cam de zece ani, care nu mai ştiu să fie copii. Nu mai sunt decât nişte soldăţei programaţi pentru a obţine rezultate şcolare bune. In acest fel, uită (dar oare au ştiut vreodată?) cine sunt, care le sunt aspiraţiile, gusturile, dorinţele.
 
Iar părinţii lor uită sau nu văd care este realitatea lumii muncii, în care din ce în ce mai mulţi licenţiaţi caută un loc de muncă (acelaşi).
 
Sunt mulţi care au urmat cursurile unor şcoli de comerţ (de la şcoli cu renume la unele mai puţin cunoscute) şi termină cam cu acelaşi bagaj de cunoştinţe, atât şcolar, cât şi în privinţa stagiilor. Diploma şi formarea nu mai sunt un garant al reuşitei.
 
In aceste condiţii, ce apreciază posibilii angajatori pentru a departaja tineri cu cunoştinţe echivalente? în ochii lor, acum contează mai degrabă felul de a fi, adică personalitatea, decât competenţele şi experienţa...
 
 
CUPRINS:
 
Identificarea reperelor 
Introducere 
Arletta, Jules, Paul, Sacha, Élise și toți ceilalți: cine sunt ei? 

Burn‑out? 

Motivele clacării
Prea mari, prea de timpuriu: megamorfismul 
Absența identității
Muncă fără rezultate
Incomprehensiunea 
Copii care nu mai sunt decât obiecte ale reușitei… 
Copii suprasolicitați, subsolicitați, prost solicitați 
Prea blânzi 
Părinți suprainvestiți, subinvestiți, prost investiți în viața copiilor
Cu frica în oase
Omniprezența celorlalți 
Incomprehensiunea sistemului 

Sensul burn‑outului 

Erorile părinților 

Injoncțiunea paradoxală
Credințele false și erorile de logică
Negarea realității și lipsa spiritului critic 

Eu, ca părinte, am responsabilitatea de a‑l ajuta pe copilul meu să se vindece și să nu îl las să clacheze
Nu mă culpabilizez
Repere pentru a‑mi ajuta copilul 
Îmi pun câteva întrebări 
Nu fac „cum face toată lumea“ 
Nicăieri nu este mai bine ca la bunica 
Sensul vieții
Aveți încredere în copil 
Planuri de carieră, planuri himerice 
A împărtăși: cuvântul‑cheie 

Eu, ca tânăr, am datoria să o scot la capăt 
După ploaie, răsare soarele 
Sunt tolerant față de mine însumi 
Nu sunt nul/Am calități
Ruminez la nesfârșit 
Nu mă culpabilizez
Ceilalți nu sunt nici tontălăi, nici machiavelici, iar lumea nu este chiar așa de „neagră“ 
Învăț să comunic mai bine 
Sensul vieții mele 
Orice alegere este permisă și toate orizonturile sunt deschise 
Ce înseamnă să îți fie bine? 

Reflectați împreună 
Concluzii

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii

Edituri

Top

Promoţii

Parteneri

SC REALCONS SRL
www.libraronline.ro

Promo

Dezvaluiri
Agenda Medicala 2017

Comenzi telefonice

tel....
Telefonul clientului:
0722.546.544
0757.319.090
Program:
L-V:9.00-17.30

Newsletter

Accesul clienţilor

Promo

Yoga - O calatorie in cautarea sinelui
Metoda de nastere prin yoga

Cărţi noi

Asistenţă online

asistenta Suntem deconectați
Created in 0.1069 sec
loader
Caut in catalog...
loader