Cartea rosie - Cheia operei lui Jung

''Cartea rosie - Cheia operei lui Jung''...


Intitulată de Jung 'Liber Novus' (Cartea nouă), dar numind-o apoi, pentru uz curent, Cartea roşie (The Red Book), acest volum reprezintă ediţia pentru public a manuscrisului scris şi ilustrat de Jung însuşi, legat în piele roşie (de unde şi numele): 53 de pagini cu ilustraţii, 71 de pagini cu ilustraţii şi text, 81 de pagini numai cu text olograf etc.

Manuscrisul a fost elaborat în perioada 1914-1930, cu începutul datând după ruptura din 1913 dintre Jung şi Freud şi cu un vârf de intensitate în perioada primului război mondial.

Este un document creat prin metoda terapeutică instituită de Jung - iată embrionul!, imaginaţia activă. Dar şi despre incursiunea sa - voluntară, zice-se; dar sub o certă şi crescândă presiune - în miezul unui episod psihotic, pe care Jung îl va înregistra (aborda voluntar?) în perioada mai sus amintită, aproximativ cea a primei conflagraţii mondiale.

Tema globală a cărţii este modul în care Jung și-a recâștigat sufletul și a depășit boala contemporană a alienării spirituale. În cele din urmă, a realizat acest lucru permiţând renașterea unei noi imagini a lui Dumnezeu în sufletul lui și construind o nouă perspectivă asupra lumii sub forma unei cosmologii psihologice și teologice.

Liber Novus prezintă prototipul concepţiei lui Jung despre procesul de individuaţie, despre care el susţine că este o formă universală a dezvoltării psihice individuale.
Chiar Liber Novus se poate înţelege, pe de o parte, ca ilustrând procesul individuaţiei lui Jung și, pe de altă parte, ca fiind elaborarea acestui proces într-o schemă psihologică generală.

La începutul cărţii, Jung își regăsește sufletul și pornește apoi într-o secvenţă de aventuri fantastice, care alcătuiesc naraţiunea ulterioară. Realizează că până atunci a servit spiritul vremii, caracterizat prin utilitate și valoare. Pe lângă acesta, exista un spirit al profunzimilor, care conducea la lucrurile ce ţineau de suflet. În termenii amintirilor biografice de mai târziu ale lui Jung, spiritul vremii corespunde personalităţii nr. 1 și spiritul profunzimilor corespunde personalităţii nr. 2.
Prin urmare, această perioadă poate fi văzută ca o întoarcere la valorile personalităţii nr. 2.

Aflăm detalii chiar din memoriile sale, îngrijite de Aniela Jaffé, Amintiri, vise, reflectii. Geniul lui Jung a fost să iasă, după patru ani, din acest episod, iar sprijinul, reazămul său intuitiv: faptul de a fi consemnat totul, minuţios, în Cartea roşie (numită uneori Caietul roşu).

De aici, din această perioadă (prelungită la alte intensităţi până în 1930) şi mai ales din acest caiet roşu îşi va forja psihiatrul elveţian conceptele esenţiale, precum cele de arhetip, inconştient colectiv sau individuare. Există opere jungiene majore, dar dacă una dintre ele poate fi considerată sursa celorlalte - iat-o!

'Cartea roşie' a avut o soartă editorială secretizată, în mod intenţionat, fiind în ultimele multe decenii sub custodia moştenitorilor lui Jung.
Temerile sunt lesne de înţeles, conservatorismul deciziei - tipic elveţian.

Moştenitorii lui Jung au interzis publicarea manuscrisului, cu stricteţe, până în anul 2001. Acesta a aşteptat depozitat în safe-ul unei bănci. Până în luna septembrie a anului 2009, însă, cel puţin 20 de persoane îl vor fi citit.

Istoricul Sonu Shamdasani, angajat al moştenitorilor lui Jung, şi analistul jungian Stephen Martin au fondat între timp Fundatia Philemon, având ca scop principal publicarea operelor lui C. G. Jung.

După trei ani de muncă de convingere a lui Shamdasani, Ulrich Hoerni, nepot al lui Jung şi administrator al arhivelor Jung, îşi va da acceptul pentru publicarea Cărţii roşii. Data anunţată va fi 7 octombrie 2009, iar editura aleasă – W.W. Norton & Company.

În perioada amintită (1914-1930), Jung a fost vizitat de un bătrân, identificat cu biblicul Elias, şi de o tânără, Salomé, considerată o reprezentare a arhetipului anima - însoţiţi de un şarpe mare, negru. Cu timpul, Elias se va transforma într-un spirit călăuzitor, numit de Jung - Philemon, aici reprezentat.

Ediţia reproduce originalul german, cu o traducere în limba engleză şi aparat critic. Lansarea cărţii a coincis cu expoziţia iniţiată de Rubin Museum of Art din New York (7 octombrie 2009 - 25 ianuarie 2010), unde pot fi văzute originalul Cărţii roşii şi micile jurnale (negre) ale lui Jung care au premers Cartea roşie.

CUPRINS:

Prefaţă
Abrevieri şi Notă privind numerotarea paginilor
Mulţumiri

Cartea Roşie – Facsimilul
Liber Novus: „Cartea Roşie“ a lui C.G. Jung. Introducere de
Sonu Shamdasani
Nota traducătorului
Nota editorului, de Sonu Shamdasani

Liber Primus
Prolog Calea a ceea-ce-va-să-vina

Capitolul I Regăsirea sufletului

Capitolul II Suflet şi zeu

Capitolul III Despre slujirea sufletului

Capitolul IV Deşertul Experienţe în deşert

Capitolul V Călătorie infernală în viitor

Capitolul VI Scindarea duhului

Capitolul VII Uciderea eroului

Capitolul VIII Zămislirea zeului

Capitolul IX Mister dramatic. Întâlnire

Capitolu X Instruire

Capitolul XIDezlegare

Liber Secundus
Imaginile peregrinului

Capitolul I, Roşul
Capitolul II Castelul din pădure
Capitolul III Unul din cei de jos
Capitolul IV Anahoretul. Dies I [Prima zi]
Capitolul V Dies II [A doua zi]
Capitolul VI Moartea
Capitolul VII Rămăşiţele unor temple de odinioară
Capitolul VIII Prima zi
Capitolul IX A doua zi
Capitolul X Incantaţiile
Capitolul XI Deschiderea oului
Capitolul XII Iadul
Capitolul XIII Omorul sacrificial
Capitolul XIV Nebunia divină
Capitolul XV Nox secunda
Capitolul XVI Nox tertia
Capitolul XVII Nox quarta
Capitolul XVIII Cele trei profeţii
Capitolul XIX Darul magiei
Capitolul XX Drumul crucii
Capitolul XXI Magicianul

Încercări
Epilog
Anexa A Mandale
Anexa B Explicaţii
Anexa C Însemnare din 16 ianuarie 1916, în Cartea neagră