De la religie la filosofie
Preț: 28,00 RON
Disponibilitate: în stoc - in stoc
Autor: Francis M. Cornford
ISBN: 978-973-111-094-3
Editura: Herald
Anul publicării: 2009
Pagini: 304
Format: 13x22
Categoria: Filozofie universala
DESCRIERE
.....''De la religie la filosofie''
Cuvintele "religie" si "filosofie" pot sugera majoritatii oamenilor doua domenii distincte de gandire, intre care - daca subordonam stiinta filosofiei (asa cum au facut‑o grecii) -, se considera ca ar exista un fel de razboi de frontiera. Totusi este posibil sa ne gandim la ele ca fiind doua faze sau moduri succesive de expresie a sentimentelor si credintelor oamenilor despre lume. Iar titlul acestei carti presupune faptul ca atentia va fi fixata asupra acelei perioade din istoria spiritului occidental care marcheaza trecerea de la prima la a doua.
......se crede in general ca pasul decisiv a fost facut de greci cu aproximativ sase secole inainte de era noastra. In acel moment, un spirit nou de cercetare rationala si‑a afirmat pretentia de a se pronunta asupra celor mai profunde lucruri care, pana atunci, tineau de credinta traditionala. Cu toate acestea, ceea ce doresc sa dovedesc este faptul ca ascensiunea acestui spirit nu a insemnat o ruptura brusca si completa cu vechile moduri de gandire.
Exista o continuitate reala intre cea mai timpurie speculatie rationala si reprezentarea religioasa pe care aceasta se bazeaza. Si acest lucru nu tine doar de analogii superficiale, cum ar fi echivalarea alegorica a elementelor naturii cu zeii credintei populare. Filosofia a mostenit din religie unele conceptii foarte importante
.....................
- de exemplu, ideile de "Dumnezeu", "Suflet", "Destin", "Lege" - care au continuat sa circumscrie miscarile gandirii rationale si sa le determine principalele directii. Religia se exprima in simboluri poetice si in termeni de personalitate mitica; filosofia prefera limbajul abstractiunii seci, vorbind despre substanta, cauza, materie s.a.m.d. Dar diferenta exterioara nu face decat sa deghizeze o afinitate interioara si substantiala intre aceste doua produse succesive ale aceleiasi constiinte. Modurile de gandire ce ajung la o definitie clara si la afirmatii explicite in filosofie au fost deja presupuse in intuitiile nerationale ale mitologiei.
Cuprins
Prefata 5
CAP. I DESTIN SI LEGE 11
1. Problema 11
2. Cosmologia lui Anaximandru 17
3. Provinciile Elementelor 20
4. Moira mai presus de zei 23
5. Moira vazuta ca fiind morala 24
6. Moira ca un sistem de provincii 26
7. Diviziunea lumii la Hesiod 28
8. Moira este impersonala, fara inteligenta sau plan 31
9. Dasmos-ul zeilor 33
10. Marele Juramant al zeilor 34
11. Suprematia lui Zeus conferita de Styx 37
13. Legea ca o distribuire 38
14. Nemos si Nemesis 41
15. Distribuirea ratiunii la Platon 45
16. Reprezentarea religioasa primitiva in politeismul grec 47
CAP. II ORIGINEA MOIREI 50
17. Cum a aparut reprezentarea Moirei? 50
18. Tranzitia de la religie la filosofie 51
19. Ordinea morala a lumii ca reprezentare colectiva 53
20. Natura reprezentarilor colective 54
21. Cum sunt impuse reprezentarile colective 56
22. Ordinea Naturii socotita "sacra" pentru ca odinioara a fost continua cu societatea umana 61
23. Clasificarea bazata pe structura tribala 62
24. Moira ca proiectie a Nomos ului 65
25. Totemismul 66
26. Solidaritatea grupului totemic 67
27. Primatul grupului 69
28. Structura sociala proiectata sa includa ordinea Naturii 70
29. Urme in cosmologia greaca 71
30. (a) Cele patru elemente 73
31. Philia si Neikos al lui Empedocle 74
32. (b) Segregarea perechilor de contrarii 75
33. Sexul ca prototip al contrarietatii 77
34. Separarea Cerului de Pamant 78
35. Originea sociala a acestei reprezentari 79
36. Tabela pitagoreana a contrariilor 81
37. Eros si casatoria opusilor 82
38. Sumar 83
CAP. III NATURA, ZEUL SI SUFLETUL 85
39. Natura si obiceiul in sens dinamic 85
40. Identitatea primitiva a Naturii si a obiceiului 86
41. Magia primara simpatetica 88
42. Emotie si dorinta colectiva 89
43. Magia primara nu are nevoie de nici o reprezentare, si este pre religioasa 90
44. Prima reprezentare necesara 92
45. Continuumul simpatetic ca reprezentare a constiintei colective 95
46. Sumar 100
47. Diferenta intre "Dumnezeu" si "Suflet" 101
48. De la magia primara la religie 104
49. Schimbarea corespunzatoare in reprezentare: cele doua fonduri 105
50. Diferenta dintre inrudirea de sange si societatea magica 107
51. Societatile magice 107
52. Sufletul grup 108
53. Daimonul societatii magice 109
54. Daimonii gintii 109
55. Daimonii sectiunilor naturale 110
56. Daimonii buni locali ai fertilitatii 111
57. Polidaimonismul in China 112
58. De la polidaimonism la politeism 114
59. De la daimonul impersonal la sufletul individual si la zeul personal 115
60. Aparitia sefului, a regelui 116
61. Regele ca arhimagician 118
62. Eroul eponim 120
63. Venerarea eroului 121
64. Sufletul individual si nemurirea 122
65. Formarea zeilor personali, mistici si olimpieni 124
66. Zeul Misteric 125
67. Zeul olimpian 128
68. Zeii si elementele naturii 130
69. Zeul olimpian separat de om 132
70. Doctrinele olimpiene si mistice ale Erosului 133
71. De la olimpianism la filosofia ioniana 136
72. Physis 137
CAP. IV DATELE FILOSOFIEI 139
73. Recapitulare 139
74. Filosofia ca analiza a materialului religios 140
75. Physis ca substanta, suflet, divinitate 142
76. Physis ca suflet 145
77. Sufletul ca agent motor 146
78. Sufletul ca cunoscator 147
79. Physis ca Divinul 150
80. Cum a fost tratat conceptul de physis de catre filosofi 152
81. Cauzele sistemelor filosofice 154
82. Tendinta stiintifica: explicatii si cauze 155
83. Stiinta ioniana si olimpianismul 159
CAP. V TRADITIA STIINTIFICA 161
84. Evolutia stiintei 161
85. Scoala din Milet: Anaximandru 161
86. Anaximene 165
87. Empedocle ca om de stiinta 167
88. Anaxagora 170
89. Atomismul lui Leucip 172
90. Contrastul cu traditia mistica 176
CAP. VI TRADITIA MISTICA 178
91. Reprezentarea timpului, fundamentala in misticism 178
92. Ciclul reincarnarii 180
93. Grade de initiere 182
94. Ciclul intregii vieti in natura 183
95. Corespondenta muncilor si zilelor 184
96. Venerarea cerului 187
97. Tao, Rta si Asha 188
98. Resuscitarea orfica a venerarii cerului 193
99. Originile cerului si caderea sufletului 194
100. Moralitatea mistica 197
101. Heraclit 199
102. Sufletul si Logosul 203
103. Calea Dreptatii 204
104. Armonia opusilor 206
105. Ratiunea comuna 207
106. Pitagora 210
107. Renasterea orfica 211
108. Reforma pitagoreana a orfismului 214
109. Pitagora ca daimon al scolii 217
110. Tetractys 221
111. Decurgerea Numerelor 224
112. Etica pitagoreica 227
113. Stiinta pitagoreica 228
114. Atomismul numerelor 229
115. Parmenide 231
116. Calea Adevarului 232
117. Calea Opiniei 234
118. Empedocle 241
119. Purificarile 243
120. Exilul sufletului 245
121. Perioada lumii 247
122. Emisferele zilei si noptii 249
123. Sfera si taramul Iubirii 251
124. Distrugerea sferei si caderea sufletului 253
125. Consecventa lui Empedocle 258
126. Platon: Dialogurile socratice si mistice 260
127. Nemurirea in Apologie 261
128. Ideile si Sufletul in Phaidon 263
129. Convertirea lui Platon la pitagorism 265
130. Ideile ca substante suflet 268
131. Doua grade de existenta suprasensibila 269
132. Ideea ca daimon si natura "participarii" 271
133. Problema "participatiei" 273
134. Olimpianizarea Ideilor 277
135. Fuga filosofului 279
Autori:
Francis M. Cornford
Cuvintele "religie" si "filosofie" pot sugera majoritatii oamenilor doua domenii distincte de gandire, intre care - daca subordonam stiinta filosofiei (asa cum au facut‑o grecii) -, se considera ca ar exista un fel de razboi de frontiera. Totusi este posibil sa ne gandim la ele ca fiind doua faze sau moduri succesive de expresie a sentimentelor si credintelor oamenilor despre lume. Iar titlul acestei carti presupune faptul ca atentia va fi fixata asupra acelei perioade din istoria spiritului occidental care marcheaza trecerea de la prima la a doua.
......se crede in general ca pasul decisiv a fost facut de greci cu aproximativ sase secole inainte de era noastra. In acel moment, un spirit nou de cercetare rationala si‑a afirmat pretentia de a se pronunta asupra celor mai profunde lucruri care, pana atunci, tineau de credinta traditionala. Cu toate acestea, ceea ce doresc sa dovedesc este faptul ca ascensiunea acestui spirit nu a insemnat o ruptura brusca si completa cu vechile moduri de gandire.
Exista o continuitate reala intre cea mai timpurie speculatie rationala si reprezentarea religioasa pe care aceasta se bazeaza. Si acest lucru nu tine doar de analogii superficiale, cum ar fi echivalarea alegorica a elementelor naturii cu zeii credintei populare. Filosofia a mostenit din religie unele conceptii foarte importante
.....................
- de exemplu, ideile de "Dumnezeu", "Suflet", "Destin", "Lege" - care au continuat sa circumscrie miscarile gandirii rationale si sa le determine principalele directii. Religia se exprima in simboluri poetice si in termeni de personalitate mitica; filosofia prefera limbajul abstractiunii seci, vorbind despre substanta, cauza, materie s.a.m.d. Dar diferenta exterioara nu face decat sa deghizeze o afinitate interioara si substantiala intre aceste doua produse succesive ale aceleiasi constiinte. Modurile de gandire ce ajung la o definitie clara si la afirmatii explicite in filosofie au fost deja presupuse in intuitiile nerationale ale mitologiei.
Cuprins
Prefata 5
CAP. I DESTIN SI LEGE 11
1. Problema 11
2. Cosmologia lui Anaximandru 17
3. Provinciile Elementelor 20
4. Moira mai presus de zei 23
5. Moira vazuta ca fiind morala 24
6. Moira ca un sistem de provincii 26
7. Diviziunea lumii la Hesiod 28
8. Moira este impersonala, fara inteligenta sau plan 31
9. Dasmos-ul zeilor 33
10. Marele Juramant al zeilor 34
11. Suprematia lui Zeus conferita de Styx 37
13. Legea ca o distribuire 38
14. Nemos si Nemesis 41
15. Distribuirea ratiunii la Platon 45
16. Reprezentarea religioasa primitiva in politeismul grec 47
CAP. II ORIGINEA MOIREI 50
17. Cum a aparut reprezentarea Moirei? 50
18. Tranzitia de la religie la filosofie 51
19. Ordinea morala a lumii ca reprezentare colectiva 53
20. Natura reprezentarilor colective 54
21. Cum sunt impuse reprezentarile colective 56
22. Ordinea Naturii socotita "sacra" pentru ca odinioara a fost continua cu societatea umana 61
23. Clasificarea bazata pe structura tribala 62
24. Moira ca proiectie a Nomos ului 65
25. Totemismul 66
26. Solidaritatea grupului totemic 67
27. Primatul grupului 69
28. Structura sociala proiectata sa includa ordinea Naturii 70
29. Urme in cosmologia greaca 71
30. (a) Cele patru elemente 73
31. Philia si Neikos al lui Empedocle 74
32. (b) Segregarea perechilor de contrarii 75
33. Sexul ca prototip al contrarietatii 77
34. Separarea Cerului de Pamant 78
35. Originea sociala a acestei reprezentari 79
36. Tabela pitagoreana a contrariilor 81
37. Eros si casatoria opusilor 82
38. Sumar 83
CAP. III NATURA, ZEUL SI SUFLETUL 85
39. Natura si obiceiul in sens dinamic 85
40. Identitatea primitiva a Naturii si a obiceiului 86
41. Magia primara simpatetica 88
42. Emotie si dorinta colectiva 89
43. Magia primara nu are nevoie de nici o reprezentare, si este pre religioasa 90
44. Prima reprezentare necesara 92
45. Continuumul simpatetic ca reprezentare a constiintei colective 95
46. Sumar 100
47. Diferenta intre "Dumnezeu" si "Suflet" 101
48. De la magia primara la religie 104
49. Schimbarea corespunzatoare in reprezentare: cele doua fonduri 105
50. Diferenta dintre inrudirea de sange si societatea magica 107
51. Societatile magice 107
52. Sufletul grup 108
53. Daimonul societatii magice 109
54. Daimonii gintii 109
55. Daimonii sectiunilor naturale 110
56. Daimonii buni locali ai fertilitatii 111
57. Polidaimonismul in China 112
58. De la polidaimonism la politeism 114
59. De la daimonul impersonal la sufletul individual si la zeul personal 115
60. Aparitia sefului, a regelui 116
61. Regele ca arhimagician 118
62. Eroul eponim 120
63. Venerarea eroului 121
64. Sufletul individual si nemurirea 122
65. Formarea zeilor personali, mistici si olimpieni 124
66. Zeul Misteric 125
67. Zeul olimpian 128
68. Zeii si elementele naturii 130
69. Zeul olimpian separat de om 132
70. Doctrinele olimpiene si mistice ale Erosului 133
71. De la olimpianism la filosofia ioniana 136
72. Physis 137
CAP. IV DATELE FILOSOFIEI 139
73. Recapitulare 139
74. Filosofia ca analiza a materialului religios 140
75. Physis ca substanta, suflet, divinitate 142
76. Physis ca suflet 145
77. Sufletul ca agent motor 146
78. Sufletul ca cunoscator 147
79. Physis ca Divinul 150
80. Cum a fost tratat conceptul de physis de catre filosofi 152
81. Cauzele sistemelor filosofice 154
82. Tendinta stiintifica: explicatii si cauze 155
83. Stiinta ioniana si olimpianismul 159
CAP. V TRADITIA STIINTIFICA 161
84. Evolutia stiintei 161
85. Scoala din Milet: Anaximandru 161
86. Anaximene 165
87. Empedocle ca om de stiinta 167
88. Anaxagora 170
89. Atomismul lui Leucip 172
90. Contrastul cu traditia mistica 176
CAP. VI TRADITIA MISTICA 178
91. Reprezentarea timpului, fundamentala in misticism 178
92. Ciclul reincarnarii 180
93. Grade de initiere 182
94. Ciclul intregii vieti in natura 183
95. Corespondenta muncilor si zilelor 184
96. Venerarea cerului 187
97. Tao, Rta si Asha 188
98. Resuscitarea orfica a venerarii cerului 193
99. Originile cerului si caderea sufletului 194
100. Moralitatea mistica 197
101. Heraclit 199
102. Sufletul si Logosul 203
103. Calea Dreptatii 204
104. Armonia opusilor 206
105. Ratiunea comuna 207
106. Pitagora 210
107. Renasterea orfica 211
108. Reforma pitagoreana a orfismului 214
109. Pitagora ca daimon al scolii 217
110. Tetractys 221
111. Decurgerea Numerelor 224
112. Etica pitagoreica 227
113. Stiinta pitagoreica 228
114. Atomismul numerelor 229
115. Parmenide 231
116. Calea Adevarului 232
117. Calea Opiniei 234
118. Empedocle 241
119. Purificarile 243
120. Exilul sufletului 245
121. Perioada lumii 247
122. Emisferele zilei si noptii 249
123. Sfera si taramul Iubirii 251
124. Distrugerea sferei si caderea sufletului 253
125. Consecventa lui Empedocle 258
126. Platon: Dialogurile socratice si mistice 260
127. Nemurirea in Apologie 261
128. Ideile si Sufletul in Phaidon 263
129. Convertirea lui Platon la pitagorism 265
130. Ideile ca substante suflet 268
131. Doua grade de existenta suprasensibila 269
132. Ideea ca daimon si natura "participarii" 271
133. Problema "participatiei" 273
134. Olimpianizarea Ideilor 277
135. Fuga filosofului 279
Autori:
Francis M. Cornford
Cărți noi - Filozofie universala
‹
›
Comenzi telefonice
-
Telefonul clientului:
0722.546.544
Program:
L-V:9.00-17.30
Categorii
-Edituri
-Comandă specială
-Top
-Promoţii
-
-10%67,50 RON75,00 RON (-10%)
-6%44,41 RON47,25 RON (-6,01%)
-6%38,54 RON41,00 RON (-6%)
Parteneri
-
Promo
-
Accesul clienţilor
-Promo
-
Cărţi noi
-- -10%67,50 RON75,00 RON (-10%)
57,00 RON
-10%53,10 RON59,00 RON (-10%)
Asistenţă online
- |
Suntem deconectați |
REVIEW-URI