Coșul dvs este gol.
Ați uitat parola?
Nu aveți cont? Creați-l!

Ghidul profesorului - Ion-Ovidiu Panisoara

Ghidul profesorului - Ion-Ovidiu Panisoara
-20%
Editura:
Anul publicării: 2017
Pagini: 256
Format: 16x23
Categoria: Auxiliare
26,40 RON
33,00 RON (-20%)
Promoția expiră la 31.12.2017
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Ghidul profesorului - Ion-Ovidiu Panisoara

 
... atenţia şi concentrarea au la bază necesitatea exerciţiului. Lucrurile nu sunt simple şi nici nu se întâmplă peste noapte. Şcoala cere de multe ori ca elevul să aibă o capacitate crescută de atenţie şi de concentrare, dar nu face nimic concret în această direcţie.
 
Situaţia următoare trebuie să vă trezească amintiri din viaţa de elev - profesorul care apostrofează un copil din clasă: „Iar nu eşti atent! ”. Ceea ce uită profesorul în cauză este faptul că atenţia se educă. Mai bine zis, dacă elevul nu este atent la ore, un rol covârşitor în acest sens îl are chiar şcoala.
 
Dacă doriţi să educaţi atenţia elevului, puteţi să apelaţi la multe jocuri amuzante, care se pot pune în practică în timpul orei sau în activităţile extraşcolare. Iată două astfel de jocuri de la care puteţi porni în dezvoltarea atenţiei la elevii dumneavoastră:
 
- Dacă mergeţi pe stradă, puteţi să vă întrebaţi elevii: „Ce aţi văzut în ultimele trei minute pe stradă? ”. Mai mult decât atât, acest exerciţiu stimulează şi capacitatea de memorare.
 
- Cel de-al doilea joc (recomandat de Simister, 2011) este şi mai amuzant -fiind astfel şi mai motivant pentru elevi. El poate fi utilizat foarte bine în curtea şcolii sau în excursiile pe care le organizaţi. în esenţă, trebuie să le atrageţi atenţia elevilor asupra unui lucru precizând doar o caracteristică a acestuia. De exemplu, profesorul spune: „Văd ceva verde! ”, iar elevii vor trebui să ghicească care dintre lucrurile verzi din jur este cel pentru care a optat cadrul didactic.
 
Capacitatea de memorare
 
Opinia publică semnalează în ultimii ani un fenomen interesant: pe de o parte există acuzaţia că elevilor li se cere să reţină un volum prea mare de informaţii, pe de altă parte se afirmă că eficienţa acestui sistem este destul de redusă.
 
Astfel, elevii fac un efort din ce în ce mai mare pentru a reţine un conţinut şcolar în creştere, dar la final cantitatea de informaţii acumulate este destul de mică comparativ cu tot acest efort. Pentru a putea răspunde la o astfel de perspectivă este util să privim mai atent modul în care este dezvoltat şi utilizat un proces psihic important: memoria.
 
In prealabil trebuie să spunem însă că nu numai şcoala este un factor problematic în realizarea unei memorări bune, dar şi multe alte elemente ale societăţii moderne pot să îşi pună amprenta asupra procesului de memorare.
 
Astfel, printre cauzele unei memorări dificile (Culpin, 2010) putem evidenţia: stresul, insuficienţa somnului, realizarea unor sarcini multiple (studiile demonstrează că, atunci când trebuie să îndeplinim două sarcini în acelaşi timp, creierul mai degrabă trece de la o sarcină pe alta decât le rezolvă simultan).
 
Având în faţă aceste provocări ale societăţii moderne (copiii sunt mai stresaţi, sunt multitasking etc.), devine evidentă necesitatea de a înţelege toate nuanţele şi aspectele pe care le putem lua în calcul în privinţa memoriei.
 
Dar să începem cu începutul: este memoria un „dat” sau şcoala are un rol (direct sau indirect) în consolidarea şi direcţionarea ei? Henry (2012) ne oferă un prim indiciu în acest sens atunci când afirmă: „Strategiile de memorare sunt modalităţi deliberate şi pline de efort utilizate pentru a creşte performanţa memoriei” (Henry, 2012, p. 130).
 
Iată că performanţa memoriei poate să fie îmbunătăţită atunci când facem demersuri conştiente şi susţinute în acest sens. Şcoala are deci un rol determinant în propriul succes: dacă şcoala nu îl ajută pe elev să-şi dezvolte memoria, atunci tot procesul de predare-învăţare-evaluare (în care memoria are un rol semnificativ) poate fi destabilizat.
 
Vom merge aşadar mai departe pentru a vedea ce trebuie să ştie elevii, cum derivăm strategiile de memorare utile în relaţia dintre cadrul didactic şi cursanţii săi. Vom face apel în acest scop la contribuţiile din literatura de specialitate (vezi şi Henry, 2012; Chowdhury, 2006; Zajonc, 1968; Press, 2014; Lewis, 2013; Culpin, 2010; Green, 1999 etc.) Deşi cadrele didactice cunosc multe dintre aceste strategii, gruparea lor într-o listă poate să ne ofere o perspectivă utilă şi să ne permită să generăm noi idei:
 
încrederea în propria memorie. Este primul lucru de care profesorul trebuie să aibă grijă în relaţia cu elevii săi. La o primă vedere, această perspectivă oferită de către Chowdhury (2006) nu pare să se numere printre strategiile de memorare. De altfel, chiar autorul dezvoltă un concept mai larg, cel de principii ale memorării.
 
Totuşi, la o analiză mai atentă putem observa că avem de-a face cu un concept care poate fi operaţionalizat. încrederea în propria memorie evidenţiază faptul că, dacă ne repetăm permanent că memoria noastră este bună, creierul o să înregistreze această informaţie şi o să acţioneze în consecinţă.
 
La polul opus, dacă o să ne spunem că memoria noastră nu este aşa grozavă, atunci ajungem în situaţia de a pierde starea pozitivă necesară unei memorări performante...
 
 
DIN CUPRINS:
 
Prefaţă 
 
Partea I
Triunghiul educaţiei: profesor-elev-părinte
 
1. Profilul profesorului în societatea contemporană 
1. 1. Profilul profesorului: tipologie, caracteristici şi roluri
1. 2. Motivaţia pentru cariera didactică 
1. 3. Tipologia profesorului 
1. 3. 1. Tipuri de cadre didactice în relaţie cu climatul educaţional
1. 3. 2. Tipuri de cadre didactice în relaţie cu stilul de comunicare/ predare
1. 4. Rolurile pe care le îndeplineşte un bun profesor 
1. 5. De la roluri la caracteristici 
1. 6. Managementul autorităţii didactice: de la controlul agresivităţii la utilizarea umorului
1. 6. 1. Autoritatea profesorului - cum se câştigă? 
1. 6. 2. De ce un comportament excesiv de autoritar este nociv?
1. 6. 3. De la autoritarism la agresivitate: elemente de management al furiei pentru profesori 
1. 6. 4. Anatomia furiei 
1. 6. 5. Un factor deseori neglijat: umorul 
 
2. Elevul 
2. 1. Noi generaţii, noi perspective 
2. 1. 1. Elevii de astăzi sunt mai inteligenţi decât am fost noi?
2. 1. 2. Factorul tehnologic - copilăria digitală 
2. 2. Profilul psihologic al elevului: cu cine avem de-a face? 
2. 2. 1. Educaţia: între răsfăţ şi reguli stricte 
2. 2. 2. Fără limite - răsfăţul 
2. 2. 3. Limite stricte - perfecţionismul
 
............
 

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii

Edituri

Top

Promoţii

Parteneri

SC REALCONS SRL
www.libraronline.ro

Promo

Dezvaluiri
Agenda Medicala 2017

Comenzi telefonice

tel....
Telefonul clientului:
0722.546.544
0757.319.090
Program:
L-V:9.00-17.30

Newsletter

Accesul clienţilor

Promo

Yoga - O calatorie in cautarea sinelui
Metoda de nastere prin yoga

Cărţi noi

Asistenţă online

asistenta Suntem deconectați
Created in 0.1484 sec
loader
Caut in catalog...
loader