In cautarea fericirii. Editia a II-a

...''In cautarea fericirii. Editia a II-a''... cei mai mulţi dintre noi iau cel puţin trei decizii importante în viaţă: unde să locuiască, ce să facă şi cu cine s-o facă. Ne alegem locurile de reşedinţă, ne alegem meseriile şi hobby-urile, partenerii de viaţă şi prietenii. Luarea acestor decizii face atât de firesc parte din viaţa noastră de adulţi, încât e uşor să uiţi că suntem printre primele fiinţe umane care le fac în cea mai mare parte din istoria înscrisă în cronici, oamenii trăiau acolo unde se năşteau, făceau ce făcuseră şi părinţii lor şi se înconjurau de cei care făceau acelaşi lucru. Ciobanii creşteau oi, cojocarii coseau cojoace, iar ciobanii şi cojocarii cei tineri se căsătoreau cu cine şi când li se spunea. Structurile sociale (precum religiile şi castele) şi fizice (munţii sau oceanele) erau marii dictatori care stabileau cum, unde şi cu cine îşi vor petrece oamenii viaţa, ceea ce le lăsa acestora foarte puţine de decis. Revoluţiile agrare, industriale şi tehnologice au schimbat însă această stare de fapt, iar explozia de libertate personală care a rezultat a dus la apariţia unei serii derutante de opţiuni, alternative, alegeri şi decizii cu care strămoşii noştri nu s-au confruntat niciodată. Pentru prima dată, propria fericire este în mâinile noastre. …………………………… Fragment din carte: Era odată ca niciodată un Dumnezeu cu barbă, care a făcut un pământ mititel, plat, pe care l-a plasat în mijlocul cerului în aşa fel încât omul să fie în centrul tuturor lucrurilor. După aceea, a venit fizica şi a complicat lucrurile cu big-banguri, quarkşi sau superstringuri, iar rezultatul tuturor acestor analize critice este că, acum, câteva sute de ani mai târziu, majoritatea oamenilor habar n-au unde sunt. Psihologia a creat şi ea nişte probleme acolo unde altădată nu erau, scoţând la lumină defectele înţelegerii intuitive a propriului sine. Este posibil ca universul să aibă mai multe dimensiuni introduse una într-alta, se poate ca şi timpul să se oprească odată şi odată sau s-o ia înapoi, şi poate că oamenii ca noi nici n-au fost destinaţi vreodată să-i sondeze vreo bucăţică. Există însă un lucru pe care putem conta întotdeauna şi acesta este propria noastră experienţă. Filosoful şi matematicianul Rene Descartes conchidea că experienţa proprie este singurul lucru despre care putem fi complet siguri şi că toate celelalte pe care credem că le ştim nu sunt decât deduse din aceasta. Şi totuşi, am văzut că, atunci când afirmăm cu moderată precizie ce anume vrem să spunem când folosim cuvinte precum fericire, tot nu putem fi siguri că doi oameni care afirmă că sunt fericiţi au o trăire identică sau că fericirea pe care o trăim acum e diferită de fericirile anterioare, sau că sentimentul pe care îl trăim este într-adevăr unul de fericire. Dacă obiectivul ştiinţei este să ne facă să ne simţim jenaţi şi ignoranţi când vorbim despre lucruri pe care odată le înţelegeam perfect, atunci psihologia a reuşit cel mai bine. …………………………… CUPRINS: Mulţumiri Cuvânt înainte PARTEA I. PROSPECŢIE 1. Călătorie spre altcândva PARTEA A II-A. SUBIECTIVITATE 2. Dinăuntru în afară 3. Din afară-năuntru PARTEA A III-A. REALISM 4. în punctul orb al ochiului minţii 5. Ogarul tăcerii PARTEA IV-A. PREZENTISM 6. Viitorul este acum 7. Bombe cu ceas PARTEA A V-A. RAŢIONALIZARE 8. Paradisul lustruit 9. Imun la realitate PARTEA A VI-A. CORIGIBILITATE 10. Odată muşcaţi 11. Reportaj indirect din ziua de mâine Postfaţă Ilustraţii Autor: Daniel Gilbert