Somnul ratiunii - Dumitru Constantin Dulcan

Somnul ratiunii - Dumitru Constantin Dulcan În căutarea miracolului Spiritual mă simt mai aproape de Pitagora, care a dat o definiție științifică Necunoscutului; de gândirea lui Platon, care a esențializat cunoașterea înălțând-o pe un pisc ce va rămâne un etern reper pentru filosofie; de marea artă a lui Eduard Schuré de a face să învie sub ochii noștri mirați o lume care, cu mii de ani înaintea noastră, știa să se adape la marile comori ale spiritului; de Lyall Watson, aflat într-o permanentă căutare a miracolului; de Jung, în a cărui viață nu știm niciodată unde încetează realul și unde începe fantasticul; de înțelegerea modernă a fizicianului David Bohm, care face legătura între vizibil și invizibil, între clasic și modern; de toți aceia care au făcut din taine o știință pusă în slujba umanității. Fragment din carte Preocuparea pentru sexualitate este, evident, veche de când lumea, dar viziunea asupra sa a fost diferită de la o epocă la alta şi de la o cultură la alta, mergând de la agresiunea necontrolată a instinctelor până la reprimarea lor brutală. Simbolul sexualităţii a fost întotdeauna nuditatea corpului, exprimată îndeosebi prin cel feminin, dar nu exclusiv. Antichitatea, care a avut cultul frumuseţii fizice, l-a reprezentat pe om în toată nuditatea sa, scrijelind în piatră imnuri închinate iubirii. în multe dintre statuile Greciei Antice ajunse până la noi, avem şi astăzi expresia vie a încântării sculptorului în faţa frumuseţii fizice reale. S-a creat de asemenea o adevărată artă a iubirii - ars amandi. Spirite neliniştite şi meditative şi-au inventat zei şi zeiţe protectoare ale dragostei, creând o întreagă literatură şi mitologie. A venit apoi creştinismul şi, din cea mai umană pornire de revanşă faţă de foştii lor opresori, străină în mod cert de intenţiile Creatorului care ne-a făcut aşa cum suntem, le-a doborât la propriu şi la figurat toţi zeii şi toate mitologiile, l-a îmbrăcat pe om în straie largi, transformându-l într-o fiinţă speriată şi jenată de propria sa frumuseţe. Renaşterea l-a dezgolit din nou, iar lumea modernă face din sexualitate sursă de voluptate, comerţ, viciu şi politică. Dar sexualitatea a fost privită diferit nu numai de la o epocă la alta, ci chiar de-a lungul vieţii unui om. Este interesant de observat cum, oameni cu concepţii foarte libere, ca să nu spun libertine, la vârsta tinereţii, se schimbă pe măsură ce cantitatea de hormoni androgeni şi estrogeni scade şi ajung să fie foarte rigizi la bătrâneţe. Este, indiscutabil, un raport direct între cantitatea de hormoni sexuali şi propensiunea spre domeniu, deschiderea spre o înţelegere a întregii recuzite de mijloace menite să exprime sexualitatea umană. Cred însă că, în formularea unei opinii despre sexualitate, trebuie să raţionăm cu mintea şi nu cu hormonii, dacă aceştia pot fi excluşi total din ecuaţie. Iată de ce îmi propun un discurs sincer despre subiect, nu atât subjugat de farmecul său, cât mai degrabă mirat de neînţelegerea sa. întrebarea esenţială de la care trebuie să plecăm este aceea privind scopul sexualităţii. Este o simplă funcţie de reproducere, cum ne spune fiziologismul materialist? Este expresia exclusivă a anatomiei? Este doar o sursă de plăcere, cum par să ne convingă unele cercuri postmoderniste? A fost dată omului această funcţie numai pentru a-i asigura continuitatea, iar plăcerea şi toate celelalte trăiri implicate nu sunt decât beneficii secundare, gratificaţii pentru îndeplinirea actului procreativ? Seducţia, atracţia dintre sexe, care pune în mişcare... CUPRINS: CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA I de Acad. CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI QUO VADIS, HOMINE? SOMNUL RAŢIUNII NAŞTE MONŞTRI PANEM ET CIRCENSES EŞECUL RELIGIEI SAU COMENTARII LA UN RĂZBOI FILOSOFIE ŞI MEDICINĂ EVOLUŢIA - CONŞTIINŢĂ SAU HAZARD? CU VIATA PE MOARTE CĂLCÂND SAU COMENTARII LA O CARTE A UNUI CONFRATE GÂNDURI RĂZLEŢE LA O DESCOPERIRE ANUNŢATĂ LUMINA PROFESORULUI VLAD VOICULESCU PETRE BRÂNZEI - OMUL ODOBLEJA - NEŞANSA GENIULUI DE CE, DOAMNE...? BOALA ŞI ARTA RELAŢIA DINTRE GENIU ŞI BOALA EPILEPTICA IULIUS CEZAR (100-44 Î. C.) NAPOLEON BONAPARTE (1769-1821) GUSTAVE FLAUBERT (1821-1880) F. M. DOSTOIEVSKI (1821-1881) VINCENT VAN GOGH (1853-1890) SEXUALITATEA CA MISTER ŞI FINALITATE CUM GÂNDIM SAU CUM PUTEM FI INDUŞI ÎN EROARE DRUMURI SPRE EMINESCU (Interviu acordat scriitorului Al. Văduva) ÎNTRE INTELIGENŢA MATERIEI SI SOMNUL RATIUNII (Interviu acordat scriitorului Al. Văduva)

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs

scrie un review