Ursita - Bogdan Petriceicu Hasdeu

Ursita - Bogdan Petriceicu Hasdeu
Preț: 25,00 RON
Disponibilitate: în stoc
Editura:
Anul publicării: 2017
Pagini: 200
Format: 13x20

DESCRIERE

Ursita - Bogdan Petriceicu Hasdeu 

 
Care, între altele, va fi foarte plăcut mai cu seamă băutorilor de bere
 
Un an întreg petrecu Mihu în societatea ţiganilor. In cursul acestui timp, mutându-se cu şetrele din loc în loc, sau, mai bine zicând din pădure în pădure, el văzu pe rând aproape toate oraşele Moldovei: Iaşi, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Lăpuşna, Orhei, Baia...
 
Dântăi bătut şi huiduit, copilul izbuti în scurt a deveni  idolul ţiganilor, cari începură a-1 socoti chiar ca pe un al doilea jude.
 
In adevăr, Mihu aducea tovarăşilor săi un venit grabnic şi sigur.
 
Ţiganul Baro îl învăţă a fura, ţiganca Monda îl învăţă a  vrăji; ei bine, în câteva luni el îi întrecu pe amândoi.
 
Admiraţiunea făcu pe ţigani să-i pună numele de Purociabo, adică „Bătrân copil“: bătrân prin minte, copil prin vârstă.
 
Abilitatea scamatorie a lui Mihu se manifesta cu strălucire mai cu seamă în timpul bâlciurilor, la sărbătorile cele mari, la uşa bisericelor, când se grămădea lumea intrând şi ieşind...
 
Intr-o zi, la Vaslui, el reuşi să dezlege şi să fure de pe persoana unei biv-vel-vomicese un colan cu paftale de aur presărate cu pietre scumpe.
 
 Altă dată, la Iaşi, el se furişă în casa unui vataf-ot-ţinut, adică ceva ca casierul districtual de astăzi, se ascunse din dosul unui pat într-un unghi al odăii, aşteptă acolo până la noapte, deschise o fereastră şi dete ţiganilor, prin intervalurile gratiilor, toate câte i se păreau bune de luat, mai ales un mare  număr de păhărele de aur şi de argint, de cari cinstitul vătaf îşi închipuise o frumoasă colecţiune, mulţumită generozităţii acelora cu cari avea a face. Apoi, ca un şoarece, el se strecură prin gratii, deşi erau cam dese, şi... pace bună!
 
A fura mărfuri de prin prăvălii, mâncări de pe la precupeţi,  paseri de prin curţi, pungi de la brânele neguţătorilor era o glumă pentru un meşter ca Mihu.
 
Pe de altă parte, graţie poveţilor ţigancei Monda, el se arătă unic în arta vrăjitoriei.
Ca toţi ţiganii, Mihu se făcea că prevesteşte viitorul de pe inspecţiunea fizionomiei şi a palmei drepte a individului.
 
Frageda-i vârstă îl ajuta mult pentru a impresiona pe cei curioşi, cari aveau temeiuri de a crede că un copil nu poate, nu este în stare de a minţi cu atâta dibăcie, ci vorbeşte curat din inspiraţiune.
 
Când îl întreba o femeie tânără şi frumoasă, el îi răspundea că o iubeşte un mândru june, că moare şi se topeşte după ea, că ei amândoi au mulţi şi puternici duşmani, dar toată vrăjmăşia va rămânea în zadar, căci îi aşteaptă norocul, şi aşa mai departe.
 
Ce-i dreptul, unde este acea femeie tânără şi frumoasă care să nu iubească şi să nu fie iubită? care să nu-şi închipuiască că o pizmuieşte lumea? care să nu spere că va birui toate piedicile?
 
Când îl întreba o femeie tânără şi urâtă, el îi răspundea că ea sughiţă şi oftează după călugărie, că viaţa nu are pentru ea nici o plăcere, dar nu departe e timpul când îi va zâmbi şi ei fericirea şi o va lua de soţie un viteaz, care de mult o îndrăgise şi numai nu îndrăzneşte să-şi dezvălească văpaia...
 
Când îl întreba o femeie bătrână, el îi prorocea trai îndelungat, adăogând cu un aer profund că ea are un neam, fiiu sau nepot care o iubeşte foarte mult şi care sau că este în drum, sau că-l aşteaptă o călătorie depărtată, că se va întoarce încărcat de slavă şi de averi, că apoi se va însura, va face un băiat şi o fată etc. etc...
 
 
DIN CUPRINS:
 
Spectaculozitate şi „fior transcendent “ (I. Oprişan) 
Notă asupra ediţiei (I. O.) 
URSITA [ Nuvelă] 
 
PARTEA I.
AM SCĂPAT DE EL!
 
Cap. I. In care se arată cum, murind o babă, băiatul a pierdut un tată 
Cap. II. Din care se vede cât e de primejdios a sosi în capitală în ziua când se naşte un copil în palatul domnesc 
Cap. III. Din care oricine vede cum un vodă n-a putut închide pe un postelnic, pe când un copil a izbutit a închide pe un hatman
Cap. IV. în care apar pe scenă trei doftori: un italian, o babă şi un copil, de unde rezultă că medicina a prosperat totdauna
la români 
Cap. V. Prin care se probează că politica cea mare este un lucru foarte copilăresc  
Cap. VI. In care se aruncă o vie lumină asupra adevăratului înţeles al „Institutelor" lui Justinian 
 
PARTEA a II-a.
BA N-AM SCĂPAT DE EL!
 
Cap. I. Care ar fi prea frumos în versuri lungi, ceea ce ne face a-1 închina dlui... Bodnărescu
 
...............

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0632 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.