Ani-lumina. Povestea extraordinara a fascinatiei oamenilor pentru lumina (Brian Clegg)

Ani-lumina. Povestea extraordinara a fascinatiei oamenilor pentru lumina (Brian Clegg)
-20%
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 320
Format: 14x21
Categoria: Literatura SF
Preț: 32,00 RON
40,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Ani-lumina. Povestea extraordinara a fascinatiei oamenilor pentru lumina (Brian Clegg)

 
Aceasta este povestea necunoscuta a uneia dintre cele mai importante intrebari din universul nostru: ce este lumina?

Ani-lumina inventariaza tot ce stim despre cel mai enigmatic fenomen care a captivat cele mai stralucite minti din istoria omenirii, de la filozofii antici care spiritualizau lumina pana la marii teoreticieni moderni: Bacon, Galileo, Newton sau Einstein. In paginile cartii descoperim evolutia mecanismelor bazate pe lumina, de la camera de filmat la lasere...
 
Din carte:
 
Sfârşitul epocii mecanice

Albert Michelson a preluat provocarea de la Foucault şi, folosind versiuni mai perfecţionate ale dispozitivului lui Foucault, a dus cifra la 299 774 kilometri pe secundă, în 1931.
 
Dar Michelson a atins limita a ceea ce era posibil printr-o abordare pur mecanică. Trebuia folosit ceva diferit. Soluţia la această problemă depindea de particularităţile undelor.
 
Există trei măsurători care pot fi aplicate unei unde. Având pe oricare două dintre ele, o puteţi obţine pe cea de a treia.
 
Acestea sunt viteza, lungimea de undă (distanţa necesară unei unde să parcurgă o unduire completă şi să revină în acelaşi punct din drumul său ciclic în sus şi în jos) şi frecvenţa (de câte ori se unduie într-o secundă).
 
Inmulţiţi frecvenţa cu lungimea de undă şi veţi obţine viteza. Incă din anii 1950 această relaţie simplă a furnizat modalităţi de măsurare a vitezei luminii de o precizie din ce în ce mai mare.
 
Folosind caracteristicile undelor familiare muzicienilor - felul în care o cutie de o anumită dimensiune va reacţiona la o anumită frecvenţă, aşa cum face un tub de orgă, modul în care fiecare frecvenţă anume este însoţită de multipli mai înalţi ai acelei frecvenţe, numiţi armonice şi felul în care două frecvenţe foarte asemănătoare vor interacţiona una cu cealaltă ca să producă o undă foarte lentă numită o bătaie - a fost posibil să se stabilească lungimea de undă şi frecvenţa diferitelor tipuri de lumină (şi, prin urmare, viteza lor) cu o prov iziei remarcabilă.
 
La începutul anilor 1980, viteza luminii a fost măsurată ca fiind între 299 792 457 şi 299 792 459 metri pe secundă. Dar asta ridica o nouă problemă.

Secunda fusese stabilită de ceva vreme de un ceas atomic şi măsurată cu o incredibilă precizie de oscilaţia neschimbată a unui atom de cesiu ce tranzitează diferite niveluri de energie, dar metrul era definit de lungimea de undă a luminii emise de un atom de kripton, iar această măsurătoare nu era la fel de precisă precum cea a vitezei luminii deci viteza luminii, măsurată în metri pe secundă, era considerată mai precisă decât tocmai ceea ce era considerat a fi un metru.
 
Trebuia făcut ceva. In 1983 s-a decis să se stabilească viteza luminii, odată pentru totdeauna, la valoarea de 299 792 458 metri pe secundă.

La prima vedere, asta pare imposibil. Cum putem noi, în mod arbitrar, să dăm o valoare exactă pentru ceva care este o proprietate a Universului, nu un concept creat de om? Putem, pentru că metrul a fost redeftnit în funcţie de viteza luminii. Metrul e acum egal cu distanţa parcursă de lumină...

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de același autor

Created in 0.0549 sec