Aplicatii clinice ale psihoterapiei Gestalt

Aplicatii clinice ale psihoterapiei Gestalt
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 604
Format: 17x24
Preț: 103,55 RON
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Aplicatii clinice ale psihoterapiei Gestalt. De la psihopatologie la estetica procesului de contact - Michela Gecele Francesetti …un manual de terapie Gestalt despre psihopatologie si utilizarea abordarii relationale asupra acestui subiect complex! Aceasta carte sparge tiparele si este revolutionara. Spargerea tiparelor noi este intotdeauna un lucru controversat, asa cum sunt sigur ca va fi si aceasta carte, atat printre terapeutii Gestalt, cat si printre psihiatrii si psihologii orientati catre un model medical mai traditional din punct de vedere psihopatologic. (…) Aceasta carte este revolutionara prin efortul ei de a aborda subiectul psihopatologiei dintr-o perspectiva relationala Gestalt si ofera o forma specifica de intelegere a psihopatologiei. Psihopatologia este vazuta ca un fenomen co-creat al campului care apare la granita de contact, camp ce poate fi transformat in procesul contactului. Este o incercare laudabila de a extinde conceptele centrale ale terapiei Gestalt a functionarii umane pentru a ii intelege pe clientii cu tulburari grave si comportament psihotic. Leslie Greenberg ……………………………. Gianni Francesetti este terapeut Gestalt, psihiatru, supervizor si trainer international. Este presedintele Asociatiei Europene de Terapie Gestalt, presedintele NUO (Federazione Italiana delle Associazioni di Psicoterapia), fost presedinte al Societa Italiana Psicoterapia Gestalt, membru asociat al New York Institute for Gestalt Therapy, membru al Society for Psychotherapy Research. Este autorul a numeroase articole, capitole si carti in domeniile psihiatriei, psihopatologiei si psihoterapiei. Michela Gecele este terapeut Gestalt, psihiatru, supervizor si trainer in psihoterapie. Lucreaza de 19 ani intr-un spital public de boli mentale, timp de trei ani a coordonat un serviciu psihologic si psihiatric pentru imigranti si supervizeaza programe publice si programe pentru imigranti. A scris articole si carti in domeniile psihiatriei, psihoterapiei si pe teme transculturale. Este membru al Human Rights & Social Responsability Committee al Asociatiei Europene de Terapie Gestalt. Jan Roubal este terapeut Gestalt, psihiatru, supervizor si trainer in psihoterapie. Preda psihoterapie si psihiatrie la Universitatea Masaryk din Brno. Este membru al Asociatiei Europene de Psihoterapie, al Asociatiei Europene de Terapie Gestalt (unde conduce Comitetul de Cercetare), al Societatii pentru Explorarea Integrarii Psihoterapiei si al Societatii pentru Cercetare in Psihoterapie. Publica texte, in principal axate pe psihoterapia in practica clinica, si a co-editat o publicatie ceha intitulata Current Fragment din carte Relaţia terapeutică, "fapt" real: suveranitatea experienţei In general, abordările psihoterapeutice consideră că relaţia terapeutică este un instrument virtual de îmbunătăţire a relaţiilor reale din viaţa pacientului1. Terapia Gestalt, în contrast, atribuie relaţiei terapeutice caracterul unei experienţe reale, care se naşte şi are propria sa istorie în spaţiul aflat "între" pacient şi terapeut. Relaţia terapeutică nu este considerată nici rezultatul proiecţiilor tiparelor relaţionale care aparţin trecutului pacientului, şi nici doar un laborator în care sunt "testate" tiparele relaţionale mai eficiente pentru lumea exterioară, pentru viaţa reală. Intre pacient şi terapeut se creează o relaţie unică, irepetabilă, în care percepţiile reciproce sunt modificate, în care tiparele trecutului sunt dezvoltate printr-o viziune către îmbunătăţirea acestei relaţii, şi nu a uneia din trecut. Tratamentul constă în ceea ce se întâmplă între acest psihoterapeut şi acest pacient, aceasta fiind una dintre numeroasele experienţe de tratament posibile. Acest lucru implică faptul că terapeutul Gestalt se cufundă cu totul în relaţie, că îşi foloseşte propriul sine. Tratamentul se bazează de fapt pe două persoane reale care, deşi ar putea fi dezvăluite prin mijloacele tehnicilor, relaţionează în mod spontan folosindu-se de limitările lor umane, într-o relaţie definită cu claritate de rolurile lor complementare: o persoană care oferă tratamentul şi una care îl primeşte. Amintind de un exemplu la care Isadore From făcea referire, un pacient i-a povestit un vis, începând cu cuvintele: "Am avut un mic vis azi-noapte." Isadore a fost mai degrabă succint. Conştient în totalitate de limitarea sa care era stimulată de reacţiile pacientului său, care adesea nu erau afişate din "bune maniere", el a răspuns imediat: "Da! Mic ca mine." Pacientul a fost frapat de această mică glumă, s-a oprit pentru un moment, simţindu-se nemanierat şi apoi a izbucnit într-un râs eliberator. Respiraţia sa a devenit mai profundă şi a fost capabil să intre în contact având sentimente de tandreţe şi încredere către terapeut, sentimente pe care anterior le blocase. Chiar acea întâlnire dintre terapeut şi pacient, în umanitatea limitărilor lor, i-a dat pacientului posibilitatea să se deschidă în relaţie cu cele mai ascunse sentimente şi cu un simţ al încrederii în celălalt care pentru el era dificil de experimentat. Acest exemplu arată cum - pentru terapia Gestalt - întâlnirea reală dintre doi oameni este cea care produce tratamentul, o întâlnire în care apare o noutate capabilă să reconstruiască capacitatea pacientului pentru contact. O perspectivă similară se regăseşte la Stern (2004; Stern etal, 2003), care consideră ca factor important pentru schimbarea psihoterapeutică, "semnătura" pe care terapeutul o are asupra intervenţiei sale (un zâmbet particular, un mod particular de a vorbi sau de a privi etc), ceea ce îi dă pacientului înţelegerea că acela este modul în care lui (terapeutului) îi pasă de o altă persoană importantă. 3.3 Rolul agresiunii în contextul social şi conceptul de psihopatologie ca un "ad-gredere" fără sprijin Intuiţia lui Friz Perls în legătură cu dezvoltarea în timpul copilăriei care dă valoare destructurării implicite în dezvoltarea danturii (agresiunea dentară, Perls, 1942) se bazează pe o concepţie a capacităţii naturii umane de a se auto-regla, un aspect cu siguranţă pozitiv, în comparaţie cu concepţia mecanicistă despre forţă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (perioadă îmbibată de teoria freudiană). Capacitatea copilului de a muşca sprijină şi acompaniază capacitatea sa de a destructura realitatea. Această putere spontană, pozitivă, agresivă are o funcţie a supravieţuirii, însă şi a interconexiunii sociale şi permite individului să se îndrepte în mod activ către ceea ce îi poate satisface nevoile în mediul înconjurător, destructurându-l conform curiozităţii sale. Experienţa fiziologică de ad-gredere ce sprijină experienţa organismică mai generală de a merge spre celălalt presupune oxigen, cu alte cuvinte, trebuie să fie echilibrată şi sprijinită de exalare, un moment de încredere înspre mediu, în care organismul îşi relaxează tensiunea şi controlul, pentru a continua să respire din nou (primind oxigen) într-o manieră spontană, auto-reglată. Pauza de control, lăsându-ne sa mergem către celălalt sau către mediu, este reperul fundamental pentru ritmul control/încredere pentru a putea apărea spontan, astfel încât să ne îndreptăm către celălalt echilibrând prezenţa activă şi pe cea care limitează, echilibrând creativitatea şi adaptarea, asimilând noutatea consitutivă de a-l contacta pe celălalt. CUPRINS: Prefaţă Introducere, de Gianni Francesetti, Michela Gecele şi Jan Roubal Partea I. Principii de bază ale terapiei Gestalt in practica clinică 1.Cunoştinţele fundamentale şi dezvoltarea terapiei Gestalt în contextul contemporan de Margherita Spagnuolo Lobb Comentarii, de Gordon Wheeler 2. Abordarea psihopatologiei în terapia Gestalt de Gianni Francesetti, Michela Gecele şi Jan Roubal Comentarii, de Peter Philippson 3. Abordarea terapiei Gestalt în cadrul diagnosticului de Jan Roubal, Michela Gecele şi Gianni Francesetti Comentarii de Antonio Sichera 4. Perspectiva dezvoltării în terapia Gestalt: Dezvoltarea polifonica a domeniilor , de Margherita Spagnuolo Lobb Comentarii de Ruella Frank 5. Etica situaţională şi lumea etică a terapiei Gestalt, de Dan Bloom Comentarii de Richard E. Lompa 6. Cercetarea şi terapia Gestalt de Ken Evans Comentarii de Leslie Greenberg 7. Combinarea terapiei Gestalt cu medicaţia psihiatrică de Jan Roubal şi Elena Krivkova Comentarii de Brigitte Lapeyronnie-Robine Partea a II- a Contexte focalizări specifice 8. Contextul social şi psihoterapia de Giovanni Salonia Comentarii, de Philip Lichtenberg 9. Dimensiunea politica în terapia Gestalt de Ştefan Blankertz Comentarii de Lee Zevy 10. A trăi în diferite contexte multiculturale de Michela Gecele Comentarii de Talia Bar-Yoseph, Levine Francesetti, Gecele, Roubal 11. Terapia Gestalt şi teoriile de dezvoltare de Giovanni Salonia Comentarii de Peter Mortola 12. Ruşinea de Jean-Marie Robine Comentarii de Ken Evans Partea a IlI-a Situaţii de viata specifice 13. Colivia aurită a ajustării creative: o abordare Gestalt asupra psihoterapiei cu copiii şi adolescenţii de Nurith Levi Comentarii de Neil Harris 14. Riscul psihopatologiei la Bătrâneţe de Frans Meulmeester Comentarii de Martine Bleeker 15. Pierderea şi doliul. Uneori, dispariţia unei singure persoane face ca lumea să pară depopulată de Carmen Vasquez Bandin Comentarii de Gonzague Masquelier 16. Puterea de a „trece peste". O abordare a terapiei Gestalt asupra tratamentului traumei de Ivana Vidakovic Comentarii de Willi Butollo 17. Evaluarea riscului de suicid de Dave Mann Comentarii de Jelena Zeleskov Djoric Partea a IV-a Suferinţe clinice specifice 18. „Cum arată?". O abordare Gestalt asupra demenţei de Frans Meulmeester Comentarii de Katerina Siampani 19. Comportamente ale dependenţei de Philip Brownell şi Peter Schulthess Comentarii de Nathalie Casabo 20. Dincolo de coloanele lui Hercule. O perspectivă a terapiei gestalt în legătură cu experienţe psihotice de Gianni Francesetti şi Margherita Spagnuolo Lobb Comentarii de Gary Yontef 21. O abordare a terapiei Gestalt în legătură cu experienţele depresive, de Gianni Francesetti şi Jan Roubal Comentarii, de Joe Melnick 22. Experienţele bipolare de Michela Gecele Comentarii de Daan van Baalen 23. Anxietatea în situaţie: Perturbările Construcţiei Gestalt de Jean-Marie Bobine Comentarii de Myriam Munoz 24. Perspectiva Terapiei Gestalt asupra atacurilor de panica de Gianni Francesetti Comentarii de Nancy Amendt-Lyon 25. Terapia Gestalt pentru Stilurile Relaţionale Fobic-Obsesiv-Compulsive de Giovanni Salonia Comentarii de Hans Peter Dreitzel 26. Existenţa anorexică, bulimică şi hiperfagica: Formele Dramatice ale Creativităţii Feminine de Elisabeta Conte şi Maria Mione Comentarii de Irina Lopatukhina 27. Abordarea Gestalt a tulburărilor psihosomatice de Oleg Nemirinskiy Comentarii de Giuseppe Iaculo 28. Probleme relaţionale sexuale: dragostea şi pofta sexuală în context de Nancy Amendt-Lyon Comentarii de Marta Helliesen 29. Tulburările de personalitate. Remarci sociale şi de diagnostic de Michela Gecele. 30. Borderline. Rana de graniţă. Diagnostic şi aspecte sociale de Margherita Spagnuolo Lobb Comentarii de Christine Stevens 31. De la măreţia imaginii la plenitudinea contactului. Despre terapia Gestalt şi experienţa narcisica de Giovanni Salonia Comentarii de Bertram Miiller 32. Isteria: Definiţia şi o nouă abordare asupra înţelegerii fenomenologice. O reconsiderare psihopatologică de Sergio La Rosa Comentarii de Valeria Conte 33. Comportamentele violente de Dieter Bongers Comentarii de Bemhard Thosold şi beatrix Wimmer Bibliografie

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0507 sec