Autoritate si educatie - Emil Stan

Autoritate si educatie - Emil Stan
-6%
Preț: 26,32 RON
28,00 RON (-6%)
Disponibilitate: în stoc
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 184
Format: 16x23
Categoria: Stiinte sociale

DESCRIERE

Autoritate si educatie - Emil Stan

 
... cată autoritate mai există în prezent în educaţie?
 
... trece ea printr-o criză?
 
... poate fi contestată sau ignorată în sala de clasă?
 
Problema autorităţii are consecinţe majore în educaţie. Cercetările autorului în domeniul educaţiei au avut în vedere paradoxul care o fundamentează: cum este posibil să transformi un raport iniţial de dependenţă cognitivă, afectivă etc. a copilului faţă de adult într-unul de independenţă?
 
În Autoritate şi educaţie, evoluţia noţiunii de autoritate în relaţia profesor-elev este analizată în toate aspectele ei, pentru a se ajunge la cele mai stringente probleme din prezent...
 
Din carte:
 
Deconstrucţia revanşardă a luminismului

Postmodernisinul a ruinat fundamentul luminist al autorităţii şcolii, deci şi al purtătorului acestei autorităţi - profesorul. Din perspectiva problemei autorităţii, postmodernismul a relativizat fundamentele luminismului, începând cu raţiunea şi cu acele concepte şi instrumente care gravitau în jurul său: adevăr, cercetare ştiinţifică prin ipoteze şi verificarea acestora prin contra-ipoteze, confruntarea teoriei cu datele realităţii, caracterul cumulativ al cunoaşterii, capacitatea ştiinţei de a elibera umanitatea de ignoranţă şi servituţi, conceptul de realitate etc.

Aria de cuprindere a atacului postmodern a fost chiar mai vastă, încercând să nege progresul şi caracterul cumulativ al acestuia, deci şi organizarea istoriei în jurul unui centru, în funcţie de care faptele (evenimentele istorice) şi succesiunea lor să capete relevanţă.
 
Critica a plecat de la câteva afirmaţii ale lui Walter Benjamin despre perspectiva proiectată asupra trecutului de către adepţii istorismului. Pentru Walter Benjamin, beneficiarii „empatiei” „istoriografului istorismului” sunt întotdeauna învingătorii, „care stăpânesc la un anumit moment” şi care „sunt moştenitorii tuturor celor care au învins odinioară” (2015, p. 151).

Cu alte cuvinte, istoria este scrisă de învingători, iar învingătorii de astăzi se declară depozitarii virtuţilor celor care au învins altădată; totodată, ei au toate motivele să ignore valorile, modul de viaţă şi speranţele celor învinşi (din acest punct de vedere, Alexandru Macedon reprezintă mai degrabă o excepţie).
 
In acest sens, Giani Vattimo comentează: „Filosofia dintre secolele al XIX-lea şi XX a criticat radical ideea de istorie unitară tocmai dezvăluind caracterul ideologic al acestor reprezentări. Astfel, Walter Benjamin (...) a susţinut că istoria ca un curs unitar e o reprezentare a trecutului, construită de grupurile şi de clasele sociale dominante.
 
Ce anume, de fapt, se transmite din trecut? Nu tot ceea ce s-a întâmplat, ci numai ceea ce apare relevant: de exemplu, la şcoală am studiat multe date de bătălii, tratate de pace şi revoluţii; dar nu ne-au povestit niciodată transformările felului de a se hrăni, ale modului de a trăi sexualitatea sau lucruri de acest fel” (1995, p. 7).

Dacă progresul este corolarul cursului unic şi unitar al istoriei, prin relativizarea acestuia din urmă se relativizează şi ideea de progres.
 
Dacă nu există un curs privilegiat al istoriei, care să culmineze cu o umanitate eliberată de servituti materiale şi spirituale, atunci înseamnă că există mai multe „istorii” echivalente: putem vorbi de o istorie care să exprime punctul de vedere al învinşilor sau al minorităţilor de toate felurile, putem vorbi de o istorie a mentalităţilor etc.
 
In acest caz, ideea de progres este pusă sub semnul întrebării, iar raţiunea încorporată în acest proces de emancipare generală (numit progres) este de asemenea pusă sub semnul întrebării.

La acest eveniment s-au asociat şi dezvoltarea complexă a spaţiului virtual şi apariţia unui tip nou de autoritate, pe care am numit-o autoritate slabă. De această dată, modelul care conferă autoritate se concretizează prin gradul de noutate pe care îl aduce, deci este plasat în viitor;...
 
CUPRINS:
 
Avertisment    

Apariţia autorităţii ca problemă în spaţiul european  

Autoritatea - concepte fundamentale   
Autoritate şi putere     
Componentele relaţiei de autoritate    
Legitimitatea autorităţii - Kojeve    
Legitimitatea autorităţii - Bochenski   
 
Vechii greci şi relaţia magistru-discipol    
Actorii intră în scenă: magistrul şi discipolul   
De ce erau căutaţi magiştrii? Despre intenţiile viitorilor discipoli    
Magiştrii şi domeniul lor de competenţă   
Magistrul şi stăpânirea de sine    
Sofiştii şi forţa legitimantă a cunoaşterii   
 
Luminismul şi relaţia profesor-elev   
 
Luminismul - „o revoluţie a minţii”    
Ieşirea din starea de minorat   
Autoritatea profesorului şi luminarea   
Autoritatea este a raţiunii    
Educaţia ca luminare
 
Criza relaţiei de autoritate şi paradigma postmodernă în educaţie   
Deconstrucţia revanşardă a luminismului    
Deconstrucţia subiectului modernităţii    
Deconstrucţia autorităţii de tip modern   
Autoritatea slabă şi nostalgiile individului postmodern    
Autoritatea slabă şi educaţia    
Postmodernitatea educaţiei privită dinspre modernitate    
 
Problema autorităţii în spaţiul virtual   
Internetul şi vocile indivizilor   
Nativi digitali - imigranţi digitali?! 
Profilul nativilor digitali    
Autoritatea în reţea - premise    
Există un purtător colectiv al autorităţii?    
Legitimitatea purtătorului colectiv al autorităţii    
Măşti ale profesorului în spaţiul online    
Despre nevoia de profesor   
 
Concluzii    
Bibliografi

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0551 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.