Averea bunei educatii - Teodor Baconschi

Averea bunei educatii - Teodor Baconschi
-10%
ISBN: 978-973-34-1099-7
Editura:
Anul publicării: 2019
Pagini: 240
Format: 13X20
Preț: 31,50 RON
35,00 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Averea bunei educatii - Teodor Baconschi

 
EDUC, DECI MA EDUC
 
Numeroşi părinţi fac greşeala de a considera educaţia (doar) ca pe un transfer de cunoştinţe şi abilităţi. E ca şi cum, din ziua zero (am venit acasă, de la maternitate) până la graduation party, am descărca pe discul dur al creierului infantil suma datelor pe care le purtăm noi înşine, urmând ca procesul să fie completat printr-un masiv download operat la scoală si în restul interacţiunilor sociale.
 
Această viziune vine din Evul Mediu, când se considera că mintea e o tabula rasa - o tăbliţă goală - pe care se aştern „informaţiile” dictate de autorităţi (familie, biserică, „patroni” de tot felul, prinţi, regi etc.). Nu putem nega partea ei de adevăr: copilul se dezvoltă prin preluare directă şi mimetism, iar cortexul său e complet matur abia pe la 24 de ani: el reproduce ceea ce vede şi aude, absoarbe (la început necritic) toate explicaţiile, definiţiile şi noţiunile care-i sunt pasate în conversaţia zilnică şi, mai apoi, în instituţiile „formative” prin care-i este dat să treacă.
 
Mai e însă ceva, şi încă esenţial: copilul ne oferă un feedback continuu, care modifică în timp real propriul nostru „mesaj” pedagogic. Adică ne educă şi el pe noi, obligându-ne să ne transformăm propria viziune despre lume în dialogul activ pe care-l presupune îndelungata ucenicie a umanizării. Să zicem că un părinte de formaţie filozofică începe să-i spună copilului ce sunt timpid şi spaţiul. Ii va livra definiţiile cele...
 
VIATĂ SI FILM

Fraţii Lumiere şi pionierii studiourilor de la Hollywood nu ştiau că filmul va deveni sufletul veacului 20 şi că va avea o influenţă culturală, politică şi socială fără egal. Cinematografia reprezintă triumful noului timp, definit prin democratizarea cunoaşterii. Suntem deja a treia generaţie cu un imaginar preponderent cinematografic.
 
Deşi rămâne o artă populară, filmul de artă, de avangardă sau cel „independent” trasează mutaţii estetice, fixează gusturi, consacră eroi şi inspiră o hermeneutică tot mai bogată. Pelicula de celuloid, trecută de la varianta „mută” la lumea sunetelor şi de la monocromie la policromie, înainte de intra în etapa digitală, a lărgit cultura mondială, dobândindu-şi drept de cetate, cu tot cu reperele sale iconice, în jurnalul de bord al omului cultivat.
 
Aşa se explică şi giganticul ritm de creştere a conţinuturilor video postate pe YouTube, transformat într-o ecumenică arhivă vizuală a umanităţii (întrucât imaginea e mai grăitoare decât textul, care trebuie tradus şi e mai greu accesibil fără un instrumentar analitic destul de costisitor)...
 

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0847 sec