AzOrya - Alina Ghimis

... tânărul jurnalist se apropie precaut de ascunzătoarea acelei creaturi misterioase.

 

—    Suntem aici cu gânduri bune, afirmă Paul, pe un ton blajin. Nu vrem să facem rău nimănui, continuă tânărul, cu acelaşi glas cald, deşi inima îi bătea să-i spargă pieptul, iar mâna îi aluneca pe mânerul lanternei din cauza transpiraţiei.

 

O făptură zveltă, de aproximativ doi metri, se desprinse de copac, ieşindu-i în cale. Paul se opri şi începu să o studieze. Avea formă umanoidă, cu braţe şi picioare subţiri. Pielea feţei, un amestec între gri şi lila, scotea în evidenţă ochii de un verde-smarald.

 

Părul blond-albicios era împletit într-o multitudine de codiţe subţiri. O salopetă argintie îi acoperea restul corpului, mulându-se la perfecţie. Nicio cusătură nu era vizibilă, de parcă acele veşminte ar fi reprezentat o a doua piele. O centură largă îi înconjura talia şi o pereche de cizme de culoare mov completau ţinuta.

 

—    Nu vă temeţi, nu vă suntem ostili, reluă Paul, încercând mai degrabă să se încurajeze pe sine decât pe interlocutorul său, surprins de aspectul acelei creaturi graţioase şi fragile în aparenţă.

 

Făptura deschise gura şi nişte sunete asemănătoare ciripitului de pasăre răzbătură până la ei. Limbajul său era armonios şi dulce. Nu părea să se teamă de cei cinci pământeni şi nu avea un aer războinic.

 

Le făcu semn să o urmeze, iar ei se executară fără să crâcnească, de parcă o forţă nevăzută îi împingea să respecte indicaţiile primite. Absenţa oricărui semn de teamă pe chipul acelei fiinţe le dădu curaj.

 

Inaintară vreme de câteva minute prin pădurea fantastică, a cărei vegetaţie nemaiîntâlnită le încânta privirile la fiecare pas cu multitudinea de plante şi de arbori. Această lume era atât de diferită de cea pe care o cunoscuseră până atunci! Ajunşi la marginea pădurii, observară, nu foarte departe, nişte construcţii sub formă de cupole, de un alb orbitor...