Baltagul, Creanga de aur

...''Baltagul, Creanga de aur''... romanul "Baltagul" este în primul rând o operă epică, deoarece autorul îsi exprimă indirect propriile sentimente de admiratie fată de însusirile alese ale eroinei prin intermediul actiunii, relatând o serie de întâmplări si punând-o în relatie cu alte personaje. Ca în orice operă epică, autorul se detasează de subiect si narează obiectiv întâmplările care se desfăsoară într-un anumit timp si spatiu, derulându-se de toamna, când Nechifor Lipan pleacă la Dorna după oi, până primăvara, când Vitoria îi descoperă trupul neînsufletit. Perimetru actiunii este, de asemenea, vast si cuprinde tinuturi de munte de la Măgura Tarcăului, zona Dornelor si a Bistritei, până în cele de câmpie, la Cristesti, în băltile Jijei. Modul de expunere predominant este naratiunea, ca în orice operă epică, dar ea se îmbină măiestrit cu descrierea, cu dialogul si cu monologul interior, prin care scriitorul pune în lumină însusirile personajelor, zbuciumul lor sufletesc si relatiile dintre ele, stabilite într-o lume guvernată de anumite traditii. Actiunea se întinde pe parcursul a saisprezece capitole în care sunt narate actiunile Vitoriei Lipan în căutarea si cunoasterea adevărului despre sotul ei plecat de mai mult timp de acasă. Eroina este convinsă că Nechifor a dispărut si se pregăteste să plece în căutarea acestuia însotită de fiul ei Gheorghită. Drumul este anevoios si presărat de numeroase dificultăti; ea este nevoită să apeleze uneori si la autorităti, dar, printr-o inteligentă si o abilitate extraordinare, ia totul pe cont propriu si reuseste să-i descopere si să-i pedepsească pe ucigasi. Actiunea este lineară, dar există mai multe planuri narative: unul retrospectiv, trecut, în care Vitoria rememorează întâmplări ale vietii de familie si altele, prezentate în desfăsurarea lor, care relatează despre prezenta oilor si a ciobanului în băltile Jijei, întâlnirile eroinei cu preotul si cu baba Maranda, drumul la mănăstirea Bistrita si la Piatra-Neamt, pregătirile ei pentru drumul cel lung pe urmele sotului ei si, în sfârsit, căutările înfrigurate finalizate cu stabilirea adevărului si a dreptătii. Prin intermediul actiunii si al personajelor, Mihail Sadoveanu oferă o imagine amplă si profundă a vietii. El zugrăveste modul de viată patriarhal al oamenilor de la munte, unde obiceiurile si traditiile sunt păstrate cu sfintenie. Totodată, înfătisează obiceiurile legate de evenimentele cruciale ale existentei umane - botezul, nunta, moartea -, dar si lumea orasului din perioada sfârsitului secolului al XIX-lea si a începutului secolului al XX -lea. Din cele arătate până acuma se poate constata că opera literară "Baltagul" întruneste toate notele definitorii ale genului epic.... Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. Autor: Mihail Sadoveanu