Bizantinii. Stat, religie și viață cotidiană în Imperiul Bizantin - Averil Cameron

Bizantinii. Stat, religie și viață cotidiană în Imperiul Bizantin - Averil Cameron
-20%
Preț: 36,00 RON
45,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-973-46-8182-2
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 328
Format: 17x24

DESCRIERE

Bizantinii. Stat, religie și viață cotidiană în Imperiul Bizantin - Averil Cameron

 
... indiferent care a fost geneza sistemului themelor, acesta a permis Bizanţului să-şi menţină rolul de stat centralizat care încasa impozite şi întreţinea o armată. în acelaşi timp, a permis ca funcţiile militare să devină calea spre putere şi influenţă.
 
Aşa cum arată greşelile şi caracterul bombastic al setului de „însemnări” semiistorice despre oraşul Constantinopol scris la sfârşitul veacului al VIII-lea şi cunoscut drept Parastaseis syntomoi chronikai, educaţia profană, care fusese calea către demnităţi, dispăruse aproape complet şi, deşi începuse să reînvie în jurul anului 800, noua structură a carierei ce se dezvoltase între timp se bazase din necesitate pe clasa militară.
 
Armatele themelor nu constituiau întreaga armată bizantină. La acestea se adăugau unităţile de gardă, tagmata, care erau, teoretic, mai experimentate şi mai profesioniste.

In secolele VII-IX, Bizanţul a fost un stat medieval timpuriu ce s-a luptat să supravieţuiască, dar având moştenirea unui puternic trecut imperial şi teritorial care încă îi influenţa organizarea.
 
A supravieţuit cuceririlor arabe regrupându-se treptat, remodelându-şi armata şi administraţia şi repliindu-se în principalele sale teritorii, iar magnitudinea acestei realizări este considerată de Chris Wickham drept „paradoxul unei entităţi politice dominate de crize, care a reuşit să menţină o coerenţă fiscală de lungă durată”.
 
In timpul acestei perioade de tranziţie s-a introdus un sistem de impozitare diferit, bazat pe kapnikon, fumărit, şi synone, impozitul funciar achitat în natură, iar funcţionari ai themelor, având titluri noi, apăruseră deja ca funcţionari laici care au participat la al VI-lea Sinod Ecumenic din Constantinopol (680). Rezilienţa statului este impresionantă.
 
Chiar dacă exagerează, Oikonomides se referă la sistemul foarte complex şi monetarizat care funcţiona în secolele IX-XI ca la o „economie de comandă”, deşi noţiunea de guvernare centralizată nu dispăruse nici în perioada dificilă precedentă. Acest lucru este într-adevăr impresionant, deşi nu trebuie să ascundă faptul că sistemul de impozitare a fost în toate epocile foarte practic şi a cuprins multe anomalii.
 
Teoretic, pentru fiecare regiune se ţineau registre fiscale elaborate, dar, judecând după puţinele care s-au păstrat, e posibil să fi existat mai mult de formă decât din alte motive. în practică, sistemul de impozitare nu era în niciun caz fix şi permitea grade de implementare foarte diferite la nivel local - iar acesta era fără îndoială unul dintre punctele sale forte...
 
CUPRINS:
 
Lista ilustraţiilor    
Lista hărţilor   
Prefaţa. Bizanţul - o absenţă    
Mulţumiri    
Lista abrevierilor   
1.    Ce a fost Bizanţul?    
2.    Configuraţia dinamică a Bizanţului: din Antichitatea târzie până în 1025   
3.    Configuraţia dinamică a Bizanţului: din 1025 până în 1453    
4.    Mirajul bizantin    
5.    Guvernarea statului bizantin    
6.    O societate ortodoxă?   
7.    Viaţa cotidiană    
8.    Educaţia şi cultura    
9.    Bizanţul şi Europa  
10.    Bizanţul şi Mediterana  
Concluzie   
Cronologie   
Bibliografie    
Note   
Index
 
 

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0491 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.