Calatoria cu viteza iubirii

Preț: 25,00 RON
Disponibilitate: în stoc - in stoc
ISBN: 978-606-8080-536
Editura:
Anul publicării: 2011
Ediția: 1
Pagini: 288
Format: 13x20

DESCRIERE

''Calatoria cu viteza iubirii''...

Despre Sonia Choquette, autoarea cărții „Călătoria cu viteza iubirii”...

Sonia Choquette este o autoare de renume mondial, o povestitoare minunată, o vindecătoare la nivel energetic și un maestru spiritual care lucrează cu ajutorul intuiției.

Este vestită la nivel internațional pentru sfaturile ei, pentru înțelepciunea și pentru capacitatea ei de a vindeca sufletul. Este autoarea mai multor bestseller-uri, printre care se numără Jurnalul unei clarvăzătoare, Întreabă-ți ghizii și Ai încredere în propriile instincte, precum și a multor programe audio și cărți divinatorii. Sonia a absolvit Universitatea din Denver și Universitatea Sorbonne din Paris. A obținut diploma de doctor în metafizică de la Institutul American pentru Teologie Holistică. Locuiește împreună cu familia ei în Chicago.

Tu pe ce frecvență călătorești în momentul de față?

'Călătoria cu viteza iubirii' te învață să îți regăsești plăcerea de a călători prin viață și să depășești obstacolele care te pot împiedica să îți împlinești potențialul. Prin această carte fascinantă, Sonia Choquette îți oferă un ghid practic și ușor de urmat care îți arată cum îți poți reprograma creierul și cum îți poți schimba viața în bine. Viața este o călătorie…

Citind cartea Călătoria cu viteza iubirii, vei învăța:

-Să îți verifici imediat biletul de călătorie și să începi să călătorești la clasa întâi;
-Să călătorești fără prea multe bagaje și să arunci tot ceea ce nu îți este strict necesar;
-Să te descurci mai ușor printre turbulențele neașteptate ale vieții;
-Să renunți odată pentru totdeauna la călătoria vinovăției;
-Să călătorești zilnic în lumina grației și a călăuzirii divine.

'Călătoria cu viteza iubirii' se referă la călătoria prin viață cu inima deschisă, astfel încât spiritul să se înalțe cât mai sus pe cerul iubirii.

Cuprins:

*Introducere ... VII
*Cum trebuie folosită această carte ... XIII
*Capitolul 1 - Zborul Ia clasa întâi ... 1
*Capitolul 2 - Călătorește cu bagaje puține ... 13
*Capitolul 3 - Respirația: biletul tău de avion ... 27
*Capitolul 4 - Verifică-ți bagajele ... 41
*Capitolul 5 - în siguranță ... 61
*Capitolul 6 - Fă cunoștință cu pilotul ... 77
*Capitolul 7 - Intră în legătură cu turnul de control ... 93
*Capitolul 8 - Situațiile neașteptate ... 109
*Capitolul 9 - Călătoria vinovăției ... 121
*Capitolul 10 - Prinde avionul grației ... 137
*Capitolul 11 - Asistența în timpul călătoriei ... 153
*Capitolul 12 - Orizonturi noi ... 167
*Capitolul 13 - Turbulențele ... 175
*Capitolul 14 - Despre mecanică și întreținere ... 191
*Capitolul 15 - Devierea de la curs ... 213
*Capitolul 16 - Deturnările ... 227
*Capitolul 17 - Călătoriile în circuit ... 245
*Epilog: Destinația finală ... 259
*Dragă prietene călător ... 263
*Anexă: Alimente acide și alcaline ... 265
*Despre autoare ... 269


Fragmente din cartea „Călătoria cu viteza iubirii”

'Zborul la clasa întâi
De-a lungul întregii călătorii a vieții, tu ai de ales între modalitățile de călătorie. De pildă, poți rămâne în sala de așteptare, în speranța că alții îți vor da permisiunea de a urca la bord; poți călători la clasa a doua, fapt care îți va permite să ajungi la destinația dorită, dar fără niciun confort; sau poți călători la clasa întâi, în condiții care îți vor transforma călătoria într-o plăcere.'

'Indiferent pentru ce clasă optezi, tiparul zborului este întotdeauna același: te naști, îți trăiești viața și în final mori. Așteptarea este un joc de noroc. Zborul la clasa a doua este o luptă continuă. Numai zborul la clasa întâi reprezintă o plăcere.
Deși este de departe cel mai minunat și mai confortabil mod de a călători, el ne solicită mai mult. Nu orice călător își poate permite acest tip de zbor. Pe de altă parte, zborul la clasa a doua este mult mai puțin solicitant din punct de vedere al lucidității. El ne conduce acolo unde dorim, dar presupune adeseori foarte multe drame, un mare disconfort și o mare indiferență față de spiritul vieții trăite plenar. Așteptarea reprezintă modul cel mai puțin creativ de a trăi.
Ea simbolizează viața trăită în întregime inconștient și reprezintă opțiunea default pentru cei care sunt iresponsabili, neatenți și nepregătiți. Din păcate, aceasta este opțiunea aleasă de toți dependenții și de toți cei care au comportamente autodistructive.

Este important să înțelegi că atenția conștientă nu afectează în niciun fel destinația aleasă de tine, ci doar modul de a călători către ea. După cum spune proverbul: „Omul obține ceea ce oferă.” Deși călătoria la clasa a doua pare mai accesibilă, experiențele la care conduce ea presupun un consum mult mai mare de energie, dublat de iritare, supărare, dezamăgiri, oportunități ratate și insulte psihice la adresa spiritului. Călătoria la clasa întâi pare costisitoare la prima vedere, dar nu presupune niciuna din aceste neplăceri.

Vestea bună este că orice om poate călători la clasa întâi, cel puțin în ceea ce privește călătoria vieții. Dacă ți se pare că nu ai de ales și că deocamdată nu-ți poți permite mai mult decât să aștepți sau să călătorești la clasa a doua, află că te înșeli. Aceste modalități de a-ți trăi viața sunt singurele pe care ți le permiți singur!

Doresc să aduc o lămurire: eu nu militez aici pentru a călători întotdeauna la clasa întâi atunci când călătorești fizic cu avionul. Acest lucru nu este relevant. Eu mă refer exclusiv la calitatea călătoriei spirituale, a experienței de viață. Dacă dorești, tu poți face această călătorie la clasa întâi.

Această ofertă nu poate fi cumpărată pe bani. Călătoria prin viață la clasa întâi reprezintă un privilegiu care trebuie câștigat și singura modalitate de a-l câștiga constă în a opta pentru iubire în locul fricii. Victoria nu este obținută întotdeauna cu ușurință (deși calea devine într-adevăr din ce în ce mai ușoară pe măsură ce avansezi pe ea), dar îți permite să treci prin cele mai minunate experiențe din punct de vedere calitativ de-a lungul călătoriei.

A călători prin viață la clasa întâi înseamnă a călători cu viteza iubirii. Acest lucru presupune o călătorie mult mai conștientă și un efort mult mai mare decât a-ți asuma controlul asupra experiențelor tale, dar calea este deschisă și disponibilă tuturor celor care doresc să călătorească în condiții mai confortabile.

A călători cu viteza iubirii înseamnă a lua o decizie în această direcție, a-ți confrunta personal temerile, inclusiv spiritul defensiv, mânia, judecățile critice, abandonarea și insecuritatea, și a respinge în mod asumat aceste tipare, optând pentru o atitudine mai pozitivă și mai plină de iubire.

Renunță la control și lasă-te dus de val
Am o prietenă care simte nevoia să aibă un plan pentru fiecare moment al vieții. Acesta este un alt tip de bagaj psihic pe care unii oameni îl cară după ei. Acum câțiva ani am călătorit cu ea la New York, fapt care s-a dovedit un coșmar pentru mine, întrucât prietena mea a planificat totul cu atâta meticulozitate încât nu a lăsat loc pentru nici un fel de spontaneitate. Dorea să știe dinainte unde ne vom caza, la ce restaurant vom mânca, ce locuri vom vizita și la ce oră ne vom întoarce seara ca să ne odihnim.

Ziua petrecută cu ea mi-a reamintit de un „program” care trebuie respectat cu strictețe. Am tolerat o vreme acest comportament, dar la un moment dat m-am revoltat. Ne aflam în fața unei cafenele din Greenwich Village și mă simțeam extrem de ispitită să beau un espresso. I-am sugerat acest lucru, dar prietena mea a refuzat fără să stea pe gânduri, întrucât nu figura în program. Nemaiavând de ales, am pus-o în fața unui ultimatum: fie renunța la bagajul ei psihic, fie își continua vizita de una singură. A optat pentru a-și continua vizita de una singură și pentru a-și respecta programul. Personal, mi-am băut cafeaua, după care am rătăcit la întâmplare prin Greenwich Village în următoarele câteva ore.

Prietena mea m-a considerat un bagaj în plus și a preferat să renunțe la mine, savurându-și ziua la fel de mult ca și mine. în acest fel, prin renunțarea la atașamentul nostru reciproc, am avut amândouă de câștigat. Ea s-a bucurat de muzeele pe care le-a vizitat conform programului, iar eu de o masă la restaurant. în final, amândouă ne-am simțit foarte bine.

Este ușor să îți dai seama dacă duci după tine prea multe lucruri în călătoria ta prin viață. Ori de câte ori călătorești cu bagaje psihice nenecesare, mintea îți este agitată, împovărată și iritabilă, iar inima goală și închisă. Cu cât vei călători cu mai puține bagaje, eliberat de diferitele poveri psihice, atașamente, așteptări și nevoi ale egoului tău, cu atât mai magică ți se va părea viața.

Călătoria cu bagaje puține este foarte eliberatoare. Ea creează o vibrație pozitivă care îți înconjoară literalmente corpul și atrage în viața ta experiențe fericite, uneori de-a dreptul magice, care te ajută și te susțin. Viața pare întotdeauna astfel atunci când ești integrat în fluxul divin.

Iartă și uită
Dacă dorești să rămâi integrat în fluxul universal al iubirii, amintește-ți întotdeauna să îți transmiți iubirea și iertarea ție sau celor care au greșit față de tine, indiferent ce greșeli ai făcut sau cu ce ți-au greșit alții. Mai mult decât atât, fii în permanență vigilent, căci cărările care te pot conduce inconștient către iad îți apar în fiecare zi. Asigură-te că nu o apuci din greșeală pe una din aceste cărări.

Călătoria vinovăției (care este sinonimă cu călătoria în iad) începe de regulă în momentul în care nu reușim să fim perfecți după standardele egoului nostru. Noi ne îmbarcăm într-un astfel de autocar al iadului ori de câte ori ne pedepsim singuri pentru că nu ne ridicăm la înălțimea așteptărilor noastre (sau ale altor persoane).

Noi nu putem renunța la călătoria în iad datorată vinovăției și nu ne putem reintegra în fluxul universal al iubirii decât dacă ne acceptăm în totalitate, cu calitățile și cu defectele noastre, cu lucrurile bune și cu cele rele pe care le-am făcut. Altfel spus, noi trebuie să învățăm să ne iubim propria umanitate, care include și eșecurile noastre, nu doar reușitele. Da, noi trebuie să ne acceptăm și chiar să ne iubim greșelile, învățând din ele. Nu există om care să nu greșească, să nu facă erori, să nu dea greș, să nu ia decizii absurde, să nu facă lucruri stupide și să nu aibă tipare mentale și comportamentale negative. Acestea trebuie înțelese și acceptate, iar apoi transcense.

De pildă, una din greșelile curente pe care le fac în permanență eu este supraîncărcarea agendei mele în efortul de „a salva lumea”, care mă împiedică să încetinesc ritmul și să îmi acord timpul necesar pentru a fi atentă la micile detalii ale vieții mele care îmi coboară vibrația, trăgându-mă în jos, și odată cu mine și pe cei care contează pe mine. Odată, pe când eram la colegiu în Franța, am primit vizita unei prietene și am aranjat să petrecem împreună o vacanță de cinci zile în sudul Franței.

Familia la care locuiam a avut amabilitatea să ne aranjeze cazarea și masa ia niște prieteni de-ai lor, ceea ce reprezenta un mare dar pentru noi, întrucât la acea vreme nu aveam niciun ban. Singura problemă a fost că am plecat fără să iau biletul cu numele și cu numerele de telefon ale prietenilor la care trebuia să ne cazăm, iar la acea vreme familia la care locuiam se afla în străinătate și nu putea fi contactată. Nu existau încă telefoane celulare sau email-uri, așa că atunci când am ajuns la destinație nu știam ce să facem și încotro să ne ducem. De aceea, ne-am cazat la un motel de duzină pentru tineri, iar eu m-am simțit ca o idioată din cauza greșelii mele, învinovățindu-mă în continuu.

În cele din urmă, prietena mea mi-a spus: „Ascultă. Am obosit să te aud plângându-te. Haide să acceptăm odată situația și să ne distrăm, căci de aceea am venit aici.” De bună seamă, avea dreptate. în loc să îmi duc prietena în vacanța planificată, am condus-o în iadul vinovăției mele, stricându-i toată distracția. De aceea, am încercat să îmi ies din starea mea depresivă, dar vinovăția și rușinea mi se păreau prea seducătoare. Pe scurt, prietena mea nu mai știa ce să facă pentru a scăpa de mine. Din păcate, acest lucru a condus la ruperea relațiilor cu mine, și ceea ce pot afirma cu certitudine este că faptul nu s-a datorat greșelii mele, ci călătoriei mele în iadul vinovăției personale. Lucrurile ar fi luat cu siguranță o altă întorsătură dacă aș fi fost mai tolerantă cu mine însămi, dacă mi-aș fi iertat greșeala și dacă aș fi acceptat să merg mai departe.

Rezervarea biletelor pentru zborul interior
A sosit timpul să îți scoți din nou carnețelul și să reflectezi timp de câteva minute la întrebările care urmează. înainte de a începe, respiră profund și centrează-te. De această dată, focalizează-ți atenția asupra experiențelor din trecut și asupra manierei în care acestea ți-ar putea afecta prezentul. Nu te grăbi să dai răspunsuri simple, de tip da/nu, ci elaborează pe marginea lor și include exemple de reacții sau comportamente din prezent influențate de experiențele tale trecute. Cu cât vei fi mai atent la aceste întrebări și la aceste exerciții, cu atât mai mari vor fi beneficiile pe care le vei obține de pe urma lor.

•În ce domenii de viață simți că opui o rezistență în clipa de față (dacă este cazul)?
•Ce lucruri forțezi, deși vezi că nu funcționează?
•Ce mesaj încearcă să-ți transmită intuiția, pe care tu îl ignori sau îl negi?
•Ce refuzi să recunoști, fapt care te costă pacea interioară?
•Verifică chiar acum ce simți. Percepi vreo senzație disonantă?
•Dai curs sentimentelor tale intuitive?
•În ce zone corporale încearcă intuiția ta să îți atragă atenția? în zona abdominală? în cea a inimii? în cea a pieptului?

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0445 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.