Calatoriile tanarului intelept

....''Calatoriile tanarului intelept''


Descurajat, după ani de căutări, tânărul se află pe punctul de a renunţa. „Poate că glasul inimii mă înşeală; poate că tovarăşii de drum au dreptate când spun că-mi irosesc viaţa alergând după himere”, se gândeşte tânărul nefericit.

„Renunţarea te va face şi mai nefericit”, îl dojeneşte inima. „Caută răspunsuri, prietene; întreabă norii, întreabă vântul, întreabă luna, întreabă fiecare stea în parte, de unde vine Lumina aceasta puternică. Căci unde-i Lumina, acolo este şi comoara ta”, îi dă un indiciu, inima.

Când tânărul descoperi comoara, avu parte de surpriza vieţii: „Şmechero”, îi spune inimii, „ai fost mereu lângă comoară şi mai lăsat să-mi irosesc timpul cu întrebări. „Prietene”, zâmbeşte inima mulţumită, „dacă nu întrebai, nu ajungeai la Lumină”.
I-a spus cândva Înţelepciunea, dar atunci nu a înţeles vorbele ei:
„Unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”.
Un înţelept urmează întotdeauna glasul inimii.

Tânărul înţelept este un încăpăţânat; ascultă numai de glasul inimii.
Îi strigă unii tovarăşi pe cale: „Vino cu noi să ne înfruptăm din comorile lumii. Nu vezi că tot drumeţul se bucură de ele? Coboară pe pământ şi nu-ţi mai irosi viaţa alergând după stele”. Însă tânărul nu ascultă decât glasul inimii. Ea îi tot şopteşte că, desigur, comoara lui se află ascunsă undeva în Univers.


Autor: Sorin Telimbeci

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs

scrie un review