Cele mai faimoase escrocherii din istorie - Christian Chavagneux

Marcel Proust investitor
Dacă această poveste a pasionat publicul timp de şase luni, un simbol al literaturii franceze, Marcel Proust, s-a interesat de ea în mod deosebit. Când Lemoine se juca cu judecătorul Le Poittevin de-a şoarecele şi pisica, Marcel nu publicase încă primul volum din romanul In căutarea timpului pierdut, era un dandy, un literat bogat, un moştenitor pur, un rentier. Şi cheltuitor: maşini englezeşti, haine de lux, bijuterii de la Cartier etc.

 

In zilele de 22 februarie şi 14 şi 21 martie 1908, Le Figaro a publicat primele texte ale lui Proust despre cazul Lemoine. Ca un escroc adevărat, Marcel a împrumutat stilul şi personalitatea altor autori celebri şi i-a pus să povestească întâmplarea. Cititor asiduu al ziarului, el cunoştea bine toată istoria. In pastişa după Michelet, Proust a zugrăvit-o „ca un episod al marii lupte dintre bogăţie şi ştiinţă”.

 

In cea după critica lui Emile Faguet, Julius o încasa rău de tot: „Wernher, marele cunoscător în materie de diamante, a înghiţit, şi Wernher, vulpea bătrână, a plătit”. In pastişa Jurnalului fraţilor Goncourt, s-a referit la „crima de lezbijuterie”. Şi mai aflăm că „prietenul lor, Marcel Proust, s-ar fi sinucis, după scăderea valorilor diamantifere, scădere ce i-a spulberat o parte din avere”.

 

Dar, a doua zi, fraţii Goncourt au aflat că „Marcel Proust nu s-a sinucis şi că Lemoine nu inventase nimic”, spre ciuda lor, căci sinuciderea lui Proust legată de o escrocherie cu diamante reprezenta un excelent subiect pentru o piesă de teatru pe care ei n-o mai puteau scrie!

 

Dar un lucru este adevărat: Marcel Proust deţinea între 70 şi 80 de acţiuni la compania De Beers, moştenite de la unchiul lui, Louis Weil, al căror indice fusese afectat de consecinţele cazului Lemoine, fiindcă valoarea acţiunilor scăzuse...

 

 

Introducere. Escrocheria împrumutului maritim  

Capitolul 1. Colierul reginei sau rivalitatea la credit   
Capitolul 2. Gregor şi Charles sau escrocheriile cu colonizarea 
Capitolul 3. O moştenire în pânza de păianjen a escroacei Therese Humbert  
Capitolul 4. Henri Lemoine sau cum să escrochezi o multinaţională   
Capitolul 5. Ivar Kreuger sau marea sifonare a capitalului mondial   
Capitolul 6. Ponzi & Co: imaginaţia la putere!  
Capitolul 7. Michele Sindona: bancherul lui Dumnezeu, bancherul diavolului    
Capitolul 8. Bernard Madoff sau cum să furi de la bogaţi ca să dai la bogaţi   
Concluzie. Jefuitorii de creiere   

Mulţumiri 
Bibliografie