Christos si Ucenicii. Destinul unei comunitati interioare

Christos si Ucenicii. Destinul unei comunitati interioare. Rudolf Steiner …in conferinţele sale, Rudolf Steiner a deschis noi perspective care ne ajută să înţelegem ce s-a întâmplat între Christos şi ucenicii săi. Această carte îşi propune o trecere în revistă şi, totodată, o clarificare a acestor perspective. Deşi toate teoriile lui Rudolf Steiner au fost publicate, ele sunt răspândite în conferinţele sale şi rămân necunoscute celor neiniţiaţi în christologia antroposofică. Ţinând seama de provocările către conştienţă din epoca modernă – printre care cele legate de creştinism şi Evenimentul Christos însuşi – devine foarte important să prezentăm rezultatele pozitive şi deseori clarificatoare ale studiilor lui Rudolf Steiner. Ca şi alte lucrări ale lui Peter Selg, Christos şi Ucenicii este o carte care pregăteşte mintea cititorului pentru a naviga printre nenu­măratele relatări (şi denaturări) ale învăţăturilor lui Rudolf Steiner. Fragment din carte: …in conferinţele sale despre Evanghelia a Cincea, Rudolf Steiner a atras în repetate rânduri atenţia asupra faptului că cei trei ani petrecuţi pe Pământ de Christos Iisus au fost ani de suferinţă: Entitatea Christică a trebuit să se cufunde tot mai mult în corpurile lui Iisus din Nazareth şi să se unească tot mai mult cu ele. Totuşi, abia spre sfârşitul celor trei ani Entitatea lui Christos şi corpurile lui Iisus din Nazareth au devenit o unitate, ca să spunem aşa, şi aceasta a fost deplină doar la moartea pe cruce, chiar înainte de moartea pe cruce. Dar această unire cu trupul uman a fost, rând pe rând, o suferinţă din ce în ce mai mare. Entitatea spirituală cuprinzătoare, universală, a lui Christos, s-a putut uni cu trupul lui Iisus din Nazareth numai îndurând suferinţe nespus de mari. Aceste suferinţe au durat trei ani. Privind aceasta, nu devii deloc sentimental, fiindcă impresia pe care o primeşti din lumea spirituală nu are nimic ce ţine de sentimentalism. Probabil că nu există nicio impresie care să poată fi comparată, în ceea ce priveşte suferinţa, cu procesul de unire dintre Entitatea lui Christos şi corporalitatea lui Iisus din Nazareth. Şi învăţăm să ne dăm seama ce a trebuit să îndure un Zeu, pentru ca omenirea îmbătrânită să poată trece printr-o reîntinerire, pentru ca omul să devină capabil să-şi ia total în stăpânire Eul." Procesul de încarnare a lui Christos, care a durat, începând de la Botezul în Iordan, trei ani, a corespuns, pe plan fizic-corporal, după cum spune Rudolf Steiner, unui proces care s-a intensificat tot mai mult: „Iisus din Nazareth stătea pe malul Iordanului. Eul său s-a separat de corpul fizic, de corpul eteric sau al vieţii şi de corpul astral, iar Entitatea macrocosmică a lui Christos a coborât, a luat în stăpânire cele trei corpuri, în care a trăit până la 3 aprilie din anul 33 - aşa cum am putut stabili. CUPRINS: Cuvânt înainte 1. Alegerea ucenicilor 2. Activitatea lui Christos în cercul ucenicilor 3. Ghetsimani şi Golgotha 4. Ucenicii Celui înviat 5. Înălţarea Domnului şi Rusaliile Anexă Tatăl Nostru al Apostolilor Rugăciunea Arhipăstorală Note Autor: Peter Selg

REVIEW-URI