Consultanta organizationala. O abordare Gestalt

Consultanta organizationala. O abordare Gestalt
ISBN: 978-606-93316-0-6
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 342
Format: 13x20
Preț: 47,96 RON
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Consultanta organizationala. O abordare Gestalt - Edwin C. Nevis …in acest text clasic, deschizătorul de drumuri al consultanţei organizaţionale, Edwin C. Nevis, prezintă o abordare a domeniului care se bazează pe teoria Gestalt. Nevis îşi pune faimoasa viziune, claritatea conceptuală şi deceniile de experienţă în joc pentru a acoperi întregul spectru de preocupări cu care consultanţii organizaţionali se confruntă în diverse medii. Pornind de la dezvoltarea abordării Gestalt şi de la modelul „Ciclului experienţei”, Nevis urmăreşte implicaţiile teoriei Gestalt în domenii ca evaluarea organizaţională, modurile de influenţă în organizaţii, abordarea rezistenţei, dezvoltarea relaţiilor, lucrul la graniţă şi problematica prezenţei consultantului. Cadrul conceptual oferit în această carte deschizătoare de drumuri pune la dispoziţia consultanţilor un instrument puternic pentru înţelegerea şi influenţarea comportamentului organizaţiilor, invitând, în acelaşi timp, la implicarea activă în dezvoltarea stilului unic al fiecărui consultant. Fragment din carte: APLICARE LA DEZVOLTAREA PERSONALĂ Perls a conectat Gestaltul fix şi situaţia neîncheiată ca determinanţi puternici ai inabilităţii individului de a forma figuri proaspete şi noi în momentul prezent. El a înţeles că blocarea în percepţiile trecute, cu privire la oameni şi evenimente, împiedica înţelegerea a ceea ce putea fi cel mai util comportament în „aici şi acum”. Purtând cu sine tensiuni acumulate din experienţe neterminate ale trecutului, o persoană blochează energie şi nu poate să stabilească un contact reuşit cu persoane sau obiecte care sunt punctul focal al situaţiilor neîncheiate. El şi-a dat seama că oamenii nu pot avea interacţiuni corecte până ce tensiunile derivate din trecut nu sunt eliberate cumva. Tehnica lui de a cere unui individ să vorbească unui terţ care nu este prezent, imaginându-şi că celălalt stă aşezat într-un scaun gol, era văzută ca un mod de operaţionalizare a mişcării către un fel de încheiere în prezent. Ca asistent al lui Goldstein pentru o scurtă perioadă, Perls a fost foarte influenţat de ideile acestuia, mai ales de cea conform căreia autoreglarea organismică oferă un criteriu autonom de sănătate. În principal, o persoană trebuia să înveţe cum să fie capabilă să intre în contact cu nevoile şi dorinţele şi, apoi, să le satisfacă, pentru a fi considerată o persoană funcţională. Mai mult, Fritz Perls, Laura Perls şi Paul Goodman credeau că sarcina terapiei nu era numai aceea de a-i elibera pe oameni de sentimente şi atitudini împovărătoare, cum ar fi stima de sine scăzută şi vina, ci aceea de a deschide perspective mai largi. Pentru ei, scopul suprem era nu doar acela de a preda satisfacerea nevoilor, ci şi funcţionarea în lume: a vorbi, a merge, a relaţiona şi aşa mai departe, cu fluiditate, graţie şi demnitate. Având pregătire în muzică şi dans, Laura Perls a inclus intuitiv postura generală şi utilizarea corpului ca subiect al autodezvoltării. Paul Goodman, cu pasiunea lui puternică pentru schimbarea socială, a extins teritoriul la modul de comportament al unei persoane în comunitate. Astfel, modelul de bază figură-bază a fost lărgit până la a cuprinde întregul spectru al relaţiilor individ – mediu. Conştientizarea era înţeleasă ca fundament al procesului de dezvoltare, iar terapia Gestalt putea fi numită „învăţare umană, bazată pe modelul Gestalt figură-bază”. Odată ce atenţia a fost direcţionată către toate aspectele în care persoanele descoperă ce nevoi au din mediu şi cum obţin acele lucruri, legile formării şi distrugerii progresive a Gestaltului au fost acceptate, pentru că ofereau un criteriu de ajustare automat, nonaxiomatic. Comportamentul corect şi sănătos este acela care le permite oamenilor să recunoască exact ce nevoi au la orice moment dat şi să obţină acele lucruri. O persoană sănătoasă, bine integrată, este una în care procesul se desfăşoară constant. Manifestarea nesănătoasă (rezistenţa) este văzută ca întrerupere a procesului. Richard Wallen (1970) a rezumat centralitatea acestei idei: Importanta acestui proces pentru supravieţuirea psihologică ar trebui să fie evidentă, căci, numai dacă individul este capabil să extragă din mediu acele lucruri care îi sunt necesare pentru a supravieţui, pentru a se simţi confortabil şi interesat de lumea din jurul lui, numai atunci individul va putea cu adevărat să trăiască atât pe plan biologic, cât şi pe plan psihologic. Nu ne putem părăsi pe noi: nu putem respira fără a respira în mediu; nu putem face nimic pentru a integra în corp acele lucruri necesare pentru noi, fie că este vorba de afecţiune, cunoaştere sau aer, fără a interacţiona cu mediul. În consecinţă, claritatea acestei relaţii pe care am încercat să o descriu, formarea şi distrugerea Gestaltului capătă o importantă esenţială pentru viata individului. CUPRINS: Prefaţă Capitolul 1: Dezvoltarea şi aplicarea Modelului Gestalt figură-bază Studii incipiente de percepţie vizuală Formarea figurii Legea Pragnanz Extindere în domeniul motivaţiei şi acţiunii Aplicare la dezvoltarea personală Aplicare la sisteme mai extinse Sumar Bibliografie Capitolul 2: Ciclul Gestalt al experienţei ca principiu călăuzitor Conştientizarea Energia Acţiune şi contact Rezolvare şi închidere Ciclul interactiv Gestalt Aplicare la consultanţa organizaţională O concepţie fenomenologică asupra datelor Perfecţionarea unităţilor de lucru Bibliografie Capitolul 3: Un model Gestalt de intervenţie organizaţională Intervenţia ca modificare a graniţei Modelul Gestalt pentru intervenţie Intervenţia ca mod de a oferi o prezenţă Abordarea rezistenţei în Gestalt Implicaţii Bibliografie Capitolul 4: Despre prezenţă: Consultantul ca model de învăţare Prezenţa în predare Stilul ca element al prezenţei Prezenţa în cadrul Gestalt Potrivirea A fi explicit versus a fi misterios Concluzie Bibliografie Capitolul 5: Abilităţile dezirabile ale unui intervenient competent Abilităţi legate de împărtăşirea experienţei de către consultant Abilităţi legate de sporirea contactului Abilităţi legate de închiderea şi completarea unităţilor de lucru Abilităţi legate de înţelegerea consultanţei ca artă Dezvoltarea şi utilizarea abilităţilor Bibliografie Capitolul 6: Procesul de conştientizare Gestalt în evaluarea organizaţională Diagnosticul ca formare a ipotezei Procesul Gestalt de conştientizare Integrarea celor două modele Implicaţii Bibliografie Capitolul 7: Moduri de influenţă evocative şi provocative pentru implementarea schimbării Două moduri de influenţă Implicaţii Bibliografie Capitolul 8: Despre semnificaţia rezistenţei în cadru organizaţional Procesul conştientizării şi rezistenţa Cum abordăm rezistenţa? Implicaţii Bibliografie Capitolul 9: Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii: Consultanţa organizaţională în contrast cu psihoterapia Diferenţe între consultanţă şi psihoterapie Implicaţii Cazuri edificatoare Concluzie Capitolul 10: Marginalizare, autonomie şi afiliere: un echilibru precar Marginalitatea şi consultanţa la graniţă Dilemele rolurilor de graniţă Marginalitatea şi stresul consultantului Abordarea marginalităţii Echilibrarea nevoilor de autonomie şi afiliere Implicaţii Bibliografie Epilog: Să învăţăm să depăşim regretul Siguranţa: inamicul regretului Problema provocării ca atac Implicaţii Concluzie Bibliografie Autor: Edwin C. Nevis

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de același autor

Created in 0.0607 sec