Cum lucreaza mintea umana si cum s-o folositi cat mai eficient - William Walker Atkinson

 

... unii au susţinut că existenţa unui contrast între durere şi plăcere (balanţa înclinându-se în favoarea celei din urmă) este necesară pentru a se institui fericirea. Oricum ar fi, s-a admis de toată lumea că fericirea sau nefericirea cuiva depinde în întregime de natura sa emoţională şi de gradul de satisfacere a acesteia.

 

Şi este general admis că a fi fericit este marele ţel şi obiectiv al vieţii majorităţii persoanelor - dacă nu, de fapt, al tuturor persoanelor -, fericirea, bineînţeles, depinzând de calitatea şi gradul emoţiilor ce constituie natura emoţională a persoanei respective. Astfel, se observă că suntem dependenţi de latura emoţională a vieţii noastre mentale în această privinţă, ca în aproape orice altceva ce face viaţa valoroasă.

Teologii au încercat adesea să arate că fericirea nu este scopul vieţii şi al existenţei, însă natura umană a insistat întotdeauna că fericirea este cel mai mare ţel, iar filosofia, în general, a susţinut-o. Însă înţelepciunea arată că fericirea nu este întotdeauna dependentă de plăcerea de moment, deoarece sacrificarea plăcerii imediate duce adeseori la o mai mare fericire în viitor.

 

În acelaşi fel, o sarcină dezagreabilă imediată ne aduce adeseori o mai mare satisfacţie în viitor. La fel, adeseori constituie o mai mare fericire să se sacrifice o plăcere personală pentru fericirea altora decât ar fi bucurarea de o plăcere de moment în detrimentul suferinţei altuia.

 

Adeseori rezultă o plăcere cu mult mai mare dintr-o acţiune altruistă de sacrificiu de sine decât din îndeplinirea acţiunii centrate pe propria persoană, egoiste. Însă, aşa cum ar putea insista gânditorul subtil, rezultatul este acelaşi - fericirea şl satisfacţia ultime ale sinelui.

 

Această concluzie nu privează acţiunea altruistă de virtutea sa, totuşi, deoarece persoana care îşi găseşte cea mai mare plăcere în a oferi plăcere altora trebuie să fie felicitată - ca şi comunitatea ce o adăposteşte...

 

 

I. Ce este mintea?... 5
II. Mecanismul stărilor mentale... 10
III. Marii centri nervoşi... 14
IV. Conştiinţa... 20
V. Atenţia... 24
VI. Percepţia... 29
VII. Memoria... 36
VIII. Memoria (continuare)... 43
IX. Imaginaţia... 49
X. Sentimentele... 56
XI. Emoţiile... 62
XII. Emoţiile instinctive... 69
XIII. Pasiunile... 75
XIV. Emoţiile sociale... 81
XV. Emoţiile religioase... 86
XVI. Emoţiile estetice... 91
XVII. Emoţiile intelectuale... 97
XVIII. Rolul emoţiilor... 102
XIX. Emoţiile şi fericirea... 106
XX. Intelectul... 111
XXI. Concepţia... 117
XXII. Clasele de concepte... 122
XXIII. Judecăţile... 127
XXIV. Legile de bază ale gândirii... 132
XXV. Raţionamentul... 136
XXVI. Raţionamentul inductiv... 140
XXVII. Raţionamentul deductiv... 144
XXVIII. Raţionamentul falacios... 150
XXIX. Voinţa... 157
XXX. Antrenarea voinţei... 166
XXXI. Întărirea voinţei... 171