Dacia esoterica, volumul 2. Simboluri, legende si traditii - Vicu Merlan

Dacia esoterica, volumul 2. Simboluri, legende si traditii - Vicu Merlan
Preț: 50,00 RON
Disponibilitate: stoc indisponibil
ISBN: 978-606-8742-99-1
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 416
Format: 17x24

DESCRIERE

Dacia esoterica, volumul 2. Simboluri, legende si traditii - Vicu Merlan

 
... tara hiperboreenilor este adesea pomenită în mitologia greacă. Nimeni nu ştie exact unde se află ea, dar se presupune că undeva în nordul extrem, fără doar şi poate, dincolo chiar de ţinutul dinspre care suflă Boreu, vântul de miazănoapte. Unii istorici consideră că pentru greci Hiperboreea era un fel de paradis îndepărtat, de sălaş al Preafericiţilor. Acolo era ţara viselor, a tuturor prunciilor şi a vârstelor de aur.
 
Apollo trăise acolo în tinereţe, tot acolo se născuse Leto, mama lui şi acolo se întoarce el după fiecare ciclu astral de 19 ani. Se spune că un hiperboreean, pe nume Olen, ar fi întemeiat oracolul din Delfi, iar Pitagora trecea drept reîncarnarea unui hiperborean. Hiperboreanul era considerat a fi un fel de supraom, care trăieşte în fericire şi înţelepciune şi este înzestrat cu puteri magice.
 
Poporul fabulos al hiperboreenilor trăia, după cea mai mare parte a scriitorilor greci, într-un ţinut situat la nordul Eladei. Se pare că Hesiod îi menţionează pentru prima oară, apoi epigonii lui Homer. Cât despre Herodot, acesta consideră tot ceea ce se povesteşte despre Hiperboreeni este o născocire, justificând aceasta prin faptul că Sciţii, care locuiau la nord de Grecia nu vorbesc despre ei şi nu-i cunosc.
 
În schimb, Herodot povesteşte ce spun oamenii din Delos privind Hiperboreenii. Mai târziu, ei sunt menţionaţi de Pausanias, Pandar, Hellenikos, apoi de Diodor din Sicilia, Pliniu cel Bătrân şi Clement din Alexandria.

Cât despre etimologia numelui lor, după Antici, Hiperboreenii ar fi cei care locuiesc dincolo de vântul din nord, Boreas, şi dincolo de munţii Fipes (Phipees), munţi fabuloşi din nordul Sciţiei, într-o ţară caldă. Etimologiile moderne nu par mai exacte. Dar legendele despre Hiperboreeni diferă la templul din Delfi şi la cel din Delos. La Delfi, se afirmă că faimosul oracol a fost fondat de hiperboreeni, care l-au asociat cu Apollo, şi că acesta călătorea în ţara hiperboreenilor într-un car tras de lebede albe.
 
Nimeni nu poate găsi drumul care duce în ţara hiperboreenilor, unde nu se poate ajunge nici pe pământ, nici pe mare. Doar eroii şi cei pe care zeii îi îndrăgesc pot ajunge acolo. Hiperboreeni, se spune la Delfi, trăiesc o mie de ani, mereu tineri, fericiţi şi bucuroşi, căci nu există la ei boală, oboseală sau bătrâneţe. Toţi cântă şi dansează în onoarea lui Apollo, zeul luminii. În plus sunt vegetarieni, sunt oameni paşnici, drepţi şi prietenoşi...
 
...
 
... mitul hiperboreenilor e de aproape înrudit cu mitul vârstei de aur, a câmpiilor Elisee sau a Insulei Preafericiţilor. Anticii au căutat să localizeze ţara hiperboreenilor în numeroase regiuni mai mult sau mai puţin îndepărtate. Dar dincolo de toate, poveştile despre Hiperboreeni nu sunt atât de fantastice şi imposibil de admis cum cred unii istorici.
 
Într-adevăr, de ce nu ar fi posibil să fi existat la nord de Grecia grupuri de oameni religioşi care să semene prin multe trăsături cu aceşti fabuloşi oameni virtuoşi, înţelepţi, paşnici, vegetarieni şi celibatari? Şi asta cu atât mai mult cu cât asemenea oameni au existat într-adevăr, aşa cum vom arăta în continuare, ei fiind chiar strămoşii noştrii, dacii.
 
De altfel, Iliada atestă existenţa unor oameni foarte religioşi la nordul Dunării, în timpul războiului troian. În cântul 8, versurile 6-8 se spune: „Zeus contempla ţara tracilor, cavaleri pricepuţi: pământul Misienilor, experţi în lupta corp la corp, cea a Hippimolgilor, ţara Gallactofagilor, cea a Abioi-lor, cei mai drepţi dintre oameni". Termenul „Hippimolges" înseamnă „cei care mulg iepele" şi „Galactophages" sunt „cei care se hrănesc cu lactate".
 
Toţi aceştia sunt traci, deşi Strabon afirmă că cele trei popoare menţionate anterior aparţin neamului Sciţilor. Aceasta este imposibil, pentru că Sciţii au venit în Europa în secolul al VII-lea î. Hr. iar războiul troian a avut loc în secolul al XIII sau al XII-lea î. Hr. Deci aceste trei popoare menţionate erau trace şi locuiau la nordul Dunării...
 
CUPRINS:
 

CUVÂNT ÎNAINTE... 1

    CAPITOLUL VII
    SCRIEREA ŞI LIMBA... 3

VII. 1. Scrierea preistorică sacră de pe teritoriul Daciei... 4
VII. 2. Dovezi care arată că geto-dacii ŞTIAU SĂ SCRIE!... 25
VII. 3. Părerea cercetătorilor referitor la scrierea de pe teritoriul Daciei... 27
VII. 4. Limba dacilor... 32
VII. 4. a. Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea... 34
VII. 4. b. Etimologii fac dezvăluiri interesante despre scrierea românească... 38
VII. 4. c. Argumente toponimice din Dacia privind originea valahă a graiului uman articulat... 40
VII. 4. d. Continuitatea românilor şi toponimia localităţilor... 47
VII. 4. e. Lingvistica străveche... 55
VII. 4. f. Limba română provine din... limba străveche a dacilor?... 61
VII. 4. g. Pierit-a limba dacilor?... 71
VII. 4. h. Cum a apărut limba daco-geţilor?... 74
VII. 4. i. Prezenţa etnonimelor ca argumente toponimice privind originea valahă a graiului uman articulat... 85
VII. 4. î. Mihai Vinereanu - Presupusele împrumuturi din alte limbi sunt, de fapt, împrumuturile lor din limba noastră... 92
VII. 4. j. Influenţa limbii române asupra graiurilor maghiare... 93
VII. 4. k. Latinizarea dacilor şi etnogeneza poporului român - cea mai mare păcăleală istorică dată românilor. Noi nu suntem urmaşii Romei!!!.. 99
VII. 4. 1. De ce e limba română o limbă unică?... 105
VIL 5. Tăbliţele de la Sinaia... 106
VIL 6. Tăbliţele cerate de la Roşia Montana... 108
VIL 7. Rochonzy Codex ... 113

    CAPITOLUL VIII
    STRUCTURILE MEGALITICE (MENHIRI, TUMULI, PIRAMIDE NATURALE, SFINCŞI ETC.)... 117

VIII. 1. Constructorii structurilor megalitice: Uriaşii... 120
VIII. 1. a. Brazda lui Novac... 120
VIII. 2. Geografia sacră a României... 121
VIII. 3. Simulacrele megalitice ale divinităţilor pelagice... 123
VIII. 3. a. Sfinxul din Bucegi... 124
VIII. 3. b. Sfinxul din Munţii Bratocea... 125
VIII. 3. c. Sfinxul din Munţii Ciucaş... 126
VIII. 3. d. Sfinxul de la Topleţ... 126
VIII. 3. e. Sfinxul din Retezat... 127
VIII. 3. f. Sfinxul din Masivul Zăganul... 127
VIII. 3. g. Sfinxul din Pădurea Iezer... 128
VIII. 3. h. Munţii Măcinului - un kogaion al dacilor din Dobrogea... 128
VIII. 3. i. Sfinxul Maramureşului... 132
VIII. 3. î. Sfinxul din masivul Breazău... 132
VIII. 3. j. Sfinxul din Munţii Călimani... 132
VIII. 3. k. Sfincşii de la sud de Dunăre... 133
VIII. 3. l. Sfinxul de la Orheiul Vechi... 134
VIII. 3. m. Sfinxul de la Ţâpova... 134
VIII. 4. Misterele Munţilor Călimani... 134
VIII. 5. Menhirii preistorici din zona Huşilor... 134
VIII. 5. a. Menhirul de la Chersacosul... 135
VIII. 5. b. Menhirii din jurul Movilei Râbâia... 135
VIII. 5. c. Menhirii de la Bazga... 135
VIII. 5. d. Pietrele scrise ale lui Pata... 137
VIII. 6. Gura Raiului din Bucegi... 138
VIII. 7. Kogaioanele din România... 138
VIII. 8. Tumulii (movile funerare)... 140
VIII. 8. a. Movile consemnate la 1893 în judeţul Fălciu... 141
VIII. 8. b. Movilele din Depresiunea Huşilor...    ... 141
VIII. 8. c. Movila lui Burcel... 150
VIII. 8. d. Necropolele tumulare („Suta de Movile") de pe stânga Prutului, între Cobani şi Branişte (Râşcani)... 151
VIII. 9. Podul de peste Dunăre de la Drobeta... 151
VIII. 10. Piramidele din România... 153
VIII. 10. a. Piramida de pe Vârful Toaca - Ceahlău... 154
VIII. 10. b. Movilele piramidale de la Şona... 155
VIII. 10. c. Piramidele de pământ din judeţul Satu Mare... 159
VIII. 10. d. Piramidele de la Brădeni, judeţul Sibiu... 159
VIII. 10. e. Piramidele naturale din Munţii Buzăului... 160

    CAPITOLUL IX
    TEHNOLOGIILE ŞI INVENŢIILE POPULAŢIILOR PREISTORICE... 161

IX. 1. Metalurgia... 165
IX. 1. a. Matriţa comorilor dacice a stat ascunsă 2 000 de ani în pământ, la Sarmizegetusa... 165
IX. 1. b. Barbara Deppert Lippitz, arheolog german: „România e singura ţară din Europa care îşi are scrisă istoria în propriul ei aur!"...  167
IX. 1. c. Cosonii dacilor... 167
IX. 1. d. Diadema princiară din aur de la Buneşti, judeţul Vaslui... 168
IX1. e. Pandantivul şi podoaba de aur de la Petica (4300 - 4100 î. C), judeţul Arad... 168
IX. 1. f. Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Rociu... 169
IX. 1. g. Tezaurul dacic de argint de la Bălăneşti (judeţul Olt)... 170
IX. 1. h. Unelte folosite de meşterii daci - compasul, cuiul, fierăstrăul etc... 173
IX. 1. i. Trusa medicală... 175
IX. 1. î. Carul de la Bujorul - o invenţie excepţională a tracilor... 175
IX. 2. Conducte ceramice... 175
IX. 3. Misterele Calendarului Dacic de la Sarmisegetuza... 176

    CAPITOLUL X
    CONTINUITATEA DE LOCUIRE ÎN SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-BALCANIC... 187

X. 1. Sufletul Neamului Românesc... 188
X. 2. Omenia este rezultatul trăirii româneşti pure a adevărului divin... 188
X. 3. Paideuma, sau sufletul local... 190
X. 4. Pelago-dacii sunt singurul popor din Antichitate pe care documentele antice, ca şi arheologia, îi consemnează ca autohtoni... 193
X. 5. Teoria Continuităţii... 195
X. 6. Noi am fost aici din timpurile fără început!... 215
X. 7. Carpaţii - epicentrul civilizaţiei... 219
X. 8. Carpaţii, „solniţa" Europei... 220
X. 9. România, vatra vechii Europe!... 222
X. 10. Drumul Zeilor... 223
X. 11. Studiul de paleogenetică care a distrus din temelii teoriile anterioare... 224
X. 12. Pelasgia, leagănul civilizaţiei româneşti şi al Europei... 225
X. 13. Ţara hiperboreenilor... 230
X. 14. Cucuteni, o civilizaţie mai veche decât Mesopotamia... 232
X. 15. Proto-oraşele pelasgilor cucutenieni... 236
X. 16. Cele mai vechi urme de civilizaţie din Dacia preistorică... 241
X. 16. a. La Bugiuleşti - Tetoiu au existat primii hominizi... 241
X. 16. b. Peştera Gheţarul de la Vârtop... 242
X. 16. c. Peştera Colibaba... 242
X. 16. d. Peştera cu Oase, din Banat... 242
X. 16. e. O urmă veche de 36 500 de ani descoperită în peştera Ciur-Izbuc... 243
X. 16. f. Picturi parietale din peştera Cuciulat... 243
X. 16. g. Peştera cu Incizii... 244
X. 16. h. Peştera Cizmei... 244
X. 16. i. Peştera Popii... 245
X. 16. î. Peştera Măgura, din Bulgaria... 246
X. 16. j. Grota de la Brînzeni... 247
X. 16. k. Poiana Cireşului - Piatra Neamţ... 247
X. 16. 1. Tabăra vânătorilor de mamuţi de pe malul Prutului, de la Ripiceni (judeţul Botoşani)... 248
X. 17. Operaţie pe creier făcută în Apuseni acum 4500 de ani, certificată de specialiştii români şi antropologii scoţieni! ... 251
X. 18. Satul neo-eneolitic... 252
X. 19. Originea poporului arian... 253
X. 20. Spiritualitatea carpatică... 254
X. 21. Roirile pe „Drumul sării"... 256
X. 22. Giganţii din Dacia preistorică... 256
X. 23. Epoca Fierului... 258
X. 24. Teritoriul locuit de daci... 261
X. 25. Atât de tare au fost romanizaţi geto-dacii încât în secolul al IV-lea încă se războiau cu romanii!... 274
X. 26. Dicţionar de termeni, nume, personalităţi, cuvinte dacice... 277
X. 27. Peltastii traci: unii dintre cei mai mari războinici ai Antichităţii... 300
X. 28. Imperiului Roman îi era frică de geto-daci! O dovedesc izvoarele istorice antice... 303
X. 29. Statuile de daci din muzeele lumii... 306
X. 30. Dobrogeanul Aeticus Donares, primul om care a făcut ocolul Pământului, în secolul al V-lea... 308
X. 31. Românii din Carpaţii nordici şi de la sudul Dunării... 309
X. 32. Istoria românilor în secolele „întunericului"... 315
X. 33. Transhumanţa nord-pontică şi amfora „cu seu de oaie"... 322

    CAPITOLUL XI
    MIGRAŢIILE INDO-EUROPENE DINSPRE MATCA ORIGINARĂ... 325

XI. 1. Migraţiile indo-europene... 326
XI. 2. Arienii din Carpaţi ... 329
XI. 3. Mesageţii... 334

    CAPITOLUL XII
    CONCLUZII, ABREVIERI, BIBLIOGRAFIE, SITURI ARHEOLOGICE... 337


XII. 1. Concluzii... 338
XII. 2. Abrevieri... 342
XII. 3. Bibliografie... 343
XII. 4. Situri arheologice citate în lucrare... 360

DESPRE AUTOR... 368
MULŢUMIRI... 370
GLOSAR... 371

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0719 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.