Despre arta fericirii. 25 de lectii pentru a invata cum sa traiesti fericit

Despre arta fericirii. 25 de lectii pentru a invata cum sa traiesti fericit - Christophe Andre Lecţia lui Chaissac: SĂ TRUDEŞTI PENTRU FERICIREA TA Cum să explicăm această convingere ciudată, vehiculată frecvent, că fericirea trebuie să fie spontană şi că eforturile făcute pentru a ajunge la această stare ar fi neproductive, ba chiar contraproductive? De ce ne confruntăm cu atâtea critici împotriva ideii de căutare a fericirii? Toate acestea — fie ele postură valorizantă de falsă luciditate sau convingere sinceră — provin, de fapt, din moştenirea noastră biblică: înainte de păcatul originar, Adam şi Eva trăiau fericiţi în Grădina Edenului. Această stare naturală, pe care mânia divină ne-a retras-o, nu o vom putea regăsi niciodată prin propriile noastre eforturi. Ea nu ne va fi dată din nou decât prin graţia divină. Pe de altă parte, ideea fericirii obţinute fără efort se explică şi prin fantasma fericirii pure din copilărie. De vreme ce eram în stare să fim fericiţi în copilărie, fără prea mari eforturi, fără ca măcar să fim conştienţi de acest lucru, ar trebui să putem regăsi această stare originară fără să fim nevoiţi să muncim. Deci nu ar trebui decât să săpăm destul de adânc în noi înşine sau să descuiem anumite lacăte: este mitul „trebuie să ne întorcem la surse“, utilizat foarte bine în unele psihoterapii. Această constatare nu este întotdeauna falsă, dar nici nu este suficientă. Pedeapsa divină aruncată asupra strămoşilor noştri Adam şi Eva — „Cu sudoarea frunţii tale îţi vei câştiga pâinea“ — însemna şi „Cu sudoarea frunţii tale îţi vei câştiga o bucată de fericire“. Să fie un blestem divin sau, pur şi simplu, aceasta este condiţia umană... Fericirea nu este o şansă, ci o inteligenţă. Ea se poate învăţa şi dezvolta. De câte ori nu spunem că viaţa este o luptă? La fel este şi fericirea, mai ales pentru cei pe care viaţa nu i-a răsfăţat niciodată. Dacă handicapurile noastre sunt vizibile, ca acelea care ne rănesc trupurile, sau dacă nu, ca în cazul în care provin din trecutul nostru, din angoase şi spleen, ele ne furnizează mereu numeroase motive de a nu fi fericiţi. Dar, odată ce am stabilit această constatare eternă — există oameni mai fericiţi decât noi şi unii care sunt mai nefericiţi —, ce pretext mai avem să continuăm să ruminăm la nefericirea noastră? Este o postură de victimă a existenţei cu atât mai periculoasă cu cât va face din noi persoane inaccesibile, de care nimeni nu va mai îndrăzni să se apropie, să le călăuzească şi să le consilieze, ceea ce ne va agrava şi mai mult solitudinea şi handicapul. Şi ne va face să ne punem din nou întrebări referitoare la existenţa noastră. Numai noi putem dirija această luptă spre mai multă lumină emoţională şi tot noi suntem cei care alegem să fim fericiţi sau nefericiţi. CUPRINS: 11 PRELUDIU ENIGMA FERICIRII 19 DIMINEAŢA NAŞTEREA FERICIRII 20 Puternică şi fragilă, aşa cum e şi viaţa 26 Prima fericire 34 Fericirea copilăriei 42 Fericirea cotidianului 53 LA PRÂNZ PLENITUDINEA FERICIRII 54 Ca o forţă care merge înainte 62 Ce-ţi trebuie ca să fii fericit? 70 Inteligenţa fericirii 78 Suflul iubirii 86 Fericirea vieţuieşte în relaţie 94 Fericirea dincolo de sine 103 SEARA CREPUSCULUL FERICIRII 104 Melancolia fericirii care se sfârşeşte 110 în fiecare fericire există o parte de umbră 122 Tentaţia spleenului 132 Intrarea în iarna fericirii 141 NOAPTEA FERICIREA DISPĂRUTĂ 142 Noaptea neagră a sufletului 150 Incandescenţa şi solitudinea durerii 158 Stele în noapte 166 Motive pentru a lupta 175 ÎN ZORI ÎNTOARCEREA FERICIRII 176 O fericire tot mai intensă 182 Fericirea regăsită 190 Fericirea este o istorie îndelungată 198 înţelepciunea fericirii 208 O eternitate de fericire 215 ZBOR PE ARIPILE VÂNTULUI NĂVALNIC AL LUMII...

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs

scrie un review