Dimineața actrițelor - Anca Haţiegan

Dimineața actrițelor - Anca Haţiegan
-20%
ISBN: 978-973-46-7853-2
Editura:
Anul publicării: 2019
Pagini: 328
Format: 13x20
Preț: 32,00 RON
40,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Dimineața actrițelor - Anca Haţiegan

 
... Anca Haţiegan întreprinde în Dimineaţa actriţelor o adevărată Nekyia, invocînd şi readucînd printre noi spiritele unor artiste care, în condiţiile nefavorabile ale începuturilor teatrului românesc, au dus existenţe precare, marcate de suferinţă...
 
... bătălie câştigată aşadar în cazul acesta (dar să nu uităm că avem de-a face totuşi cu o scriere ficţională!), însă războiul era departe de a fi câştigat.
 
In regulamentul intern de funcţionare a teatrului bucureştean s-a introdus în 1861 obligaţia ca actorii -de ambe sexe - să-şi procure pe cheltuiala proprie hainele şi accesoriile de scenă pentru rolurile în civil (teatrul le asigura doar costumele de epocă), şi acestea alese nu oricum, după gust, ci respectând întocmai „povăţuirea regizorului”.
 
Pentru ca lucrurile să devină şi mai complicate, „ceea ce numim astăzi cabinier, menit să ajute actorilor să se îmbrace, era un lucru neadmis de regulament: «Antrepriza, după cum nu dă servitoare, spre a ajuta pe dame la îmbrăcarea lor, cu atât mai puţin va da servitori bărbaţilor pentru a-i îmbrăca...
 
Aceştia vor avea servitorii lor particulari pentru aceasta»”. Prevederile respective au fost reiterate în 1877, când s-a emis un nou regulament, cu ocazia reorganizării întregului sistem teatral românesc (regulament care conţinea în plus interdicţia, ce le viza direct pe actriţe, de a-şi aduce în sălile de repetiţii „lucru de cusut sau de împletit”!).
 
Cu toate acestea, efectele de ordin artistic întârziau să se arate. (în schimb, s-au simţit destul de repede cele de ordin material, care le afectau în mod special pe artiste, după cum vom vedea imediat.)...
 
CUPRINS:
 
Prolog    

I.    Precursoarele. Primele femei care au jucat în limba română  
Misterul unui afiş de teatru   
Marghioala din Muntenia  
Elena din Moldova   
Sub tutela zeiţei „Naţiunea”   

II.    Apariţia actriţei profesioniste. Elevele primelor şcoli româneşti de muzică şi artă dramatică  
Preambul    
Şcoala Societăţii filarmonice din Bucureşti    
Conservatorul filarmonic-dramatic din Iaşi  
După desfiinţarea Conservatorului    
Addenda    

III.    Diletantele din Transilvania. Maria Centea şi „Societatea diletantă a studenţilor români din Cluj”   
IV.    „Madam Fany”, conducătoare de trupă  
V.    O pionieră nerecunoscută a criticii teatrale româneşti: Maria Rosetti    
„... o singură femeie care să sileşte a face o revistă dramatică”   
Joc de oglinzi: Elena-Florica-Maria    
O prozelită mult prea modestă  

VI.    0 meserie riscantă   
Surorile Stavrescu şi asaltul rusesc  
Ecaterina Harnav: prima actriţă persecutată politic?   
Mama şi copilul, victime ale scenei: accidentul Matildei Pascaly  

VII.    „Despre respectul către artiste”

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0699 sec