Doamna Dalloway

Doamna Dalloway - Virginia Woolf... asemenea lui Stephen Dedalus, personajul alter-ego al lui James Joyce, în drumul său prin inima oraşului, Clarissa Dalloway înregistrează diverse senzaţii vizuale, auditive, olfactive, impresii ce reconstituie universul strălucitor al zilei de vară. Măruntele întâmplări ale vieţii cotidiene camuflează de fapt drame personale, iar sub aparentul aer inofensiv şi sărbătoresc al zilei se întrezăreşte adevărata faţă a vieţii, cu tristeţea şi dezamăgirile sale. În vreme ce Septimus Warren Smith (un „dublu“ al doamnei Dalloway, după afirmaţiile autoarei) se cufundă în deznădejde şi, pradă unei depresii provocate de moartea unui camarad de luptă, se sinucide, Peter Walsh, iubitul din tinereţe al Clarissei, se întoarce din India, tulburând pregătirile uneia dintre faimoasele serate ale acesteia şi declanşându-i o serie de dileme morale. Pe parcursul zilei, destinele personajelor se întretaie în mod surprinzător, aparent fără continuitate sau legătură, dând la iveală trăiri şi mici revelaţii neaşteptate: Richard Dalloway descoperă că motivul fericirii sale zilnice este iubirea încă vie pentru soţia sa, care, la rândul ei, îşi clarifică sentimente mai vechi pentru prietena sa din tinereţe, Sally Seton, şi fostul iubit, Peter Walsh. Naraţiunea fragmentară, urmând tehnica fluxului conştiinţei, face din Doamna Dalloway unul dintre cele mai importante romane moderne, consacrând totodată stilul inconfundabil al autoarei Virginia Woolf. ………………………………… „Doamna Dalloway cuprinde unele dintre cele mai frumoase, complexe şi incisive fraze care s-au scris vreodată în limba engleză, şi acesta nu e decât un motiv pentru care merită citită. Este, fără îndoială, una dintre cele mai emoţionante, dar şi mai revoluţionare opere de artă ale secolului XX.“ (Michael Cunningham) „Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unică, la fel ca şi stilul ei. Opera ei exercită o influenţă activă asupra scriitorilor şi una subtilă asupra a ceea ce ne-am obişnuit să aşteptăm de la lite-ratura modernă... a fost o inovatoare care a redefinit romanul şi a deschis calea evoluţiilor sale ulterioare.“ (Jeanette Winterson) ………………………… Fragment din carte:... iese în grabă din casă, îmbrăcată într-o haină prea groasă pentru vremea de-afară. Este 1941. A început un alt război. I-a lăsat un bilet lui Leonard şi altul Vanessei. Merge ţintă spre rîu, sigură de ce va face, dar chiar şi aşa, atenţia îi este distrasă de priveliştea dunelor, bisericii şi a unei turme de oi risipite, incandescente, colorate cu o nuanţă slabă, sulfuroasă, păscînd sub un cer care se întunecă. Rămîne în loc privind oile şi cerul, apoi porneşte din nou. Vocile murmură în spatele ei ; bombardiere vîjîie pe cer, deşi caută cu ochii avioanele şi nu le poate vedea. Trece pe lîngă unul dintre fermieri (îl cheamă oare John?), un bărbat robust, cu capul mic, îmbrăcat într-o vestă de culoarea cartofului, care curăţă un şanţ ce străbate stratul cu răchite. Îşi ridică privirea spre ea, dă din cap, priveşte din nou la apa cafenie. Cînd trece de el, îndreptîndu-se spre rîu, se gîndeşte la ce noroc, ce şansă are el că în acel moment curăţă un şanţ în stratul cu răchite. În ceea ce-o priveşte, ea a dat greş. Nu este nici pe departe scriitoare, este doar o excentrică talentată. Petice de cer lucesc în băltoacele rămase în urma ploii de azi-noapte. Pantofii i se afundă uşor în pămîntul moale. A dat greş, iar acum vocile au revenit, murmurînd neclar chiar dincolo de cîmpul ei vizual, în urma ei, aici, nu, se întorc şi se duc în altă parte. Vocile au revenit, iar durerea de cap se apropie la fel de sigur cum se apropie ploaia, durerea de cap care îi va zdrobi sinele şi îi va lua locul. ………………………………… Despre autor: Virginia Woolf s-a născut pe 25 ianuarie 1882, la Londra. Este educată acasă, de tatăl său, Sir Leslie Stephen. La treisprezece ani îşi pierde mama şi are prima dintr-un lung şir de căderi nervoase. În 1900 începe să scrie articole în Times Literary Supplement. După moartea tatălui său în 1904, se mută împreună cu sora ei, Vanessa, şi cu cei doi fraţi, Thoby şi Adrian, în cartierul Bloomsbury, casa lor devenind locul de întâlnire al Grupului Bloomsbury. Se apropie mai mult de Vanessa şi de soţul acesteia, criticul de artă Clive Bell. În 1912 se căsătoreşte cu Leonard Woolf, care avea să-i fie alături întreaga viaţă, şi înfiinţează cu el o editură, Hogarth Press, unde, pe lângă propriile opere, apar volume de T. S. Eliot, Katherine Mansfield, E. M. Forster, iar mai târziu cărţile lui Freud. În 1915 publică primul ei roman, Călătorie în larg (The Voyage Out), urmat de Noapte şi zi (Night and Day, 1919), Camera lui Jacob (Jacob's Room, 1922) şi Doamna Dalloway (Mrs Dalloway, 1925). În acelaşi an, îi apare volumul de eseuri The Common Reader. Alături de Doamna Dalloway, romanele care o consacră printre scriitorii de primă mărime ai modernismului sunt Spre far (To the Lighthouse, 1927) şi Valurile (The Waves, 1931). De succes comercial se bucură romanul ei din 1928, Orlando, dedicat Vitei Sackville-West. În 1929 îi apare volumul de eseuri cu tematică feministă O cameră separată (A Room of One's Own), iar în 1937, romanul Anii (The Years). Pe 28 martie 1941, după finalizarea romanului Între acte (Between the Acts), se sinucide înecându-se în râul Ouse. Autoare a numeroase romane, povestiri şi eseuri, precum şi a unui amplu jurnal, editoare şi feministă implicată, Virginia Woolf este una dintre personalităţile de marcă ale secolului XX, stilul inovator al operelor sale influenţând generaţii întregi de scriitori. Autor: Virginia Woolf

REVIEW-URI