Economia si pandemia. Ce urmeaza? - Daniel Daianu

Economia si pandemia. Ce urmeaza? - Daniel Daianu
-20%
Preț: 40,00 RON
50,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-973-46-8437-3
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 368
Format: 17x24

DESCRIERE

Economia si pandemia. Ce urmeaza? - Daniel Daianu

 
Sunt de înţeles ratele naturale negative şi au eficacitate ratele de politică negative?

Dacă alocarea resurselor ar fi adecvată, rata de echilibru, fie şi temporară, nu ar trebui să fie sub zero. Este o judecată ce ţine de bunul-simţ economic. Dar, când alocarea a fost/este defectuoasă şi condiţiile structurale sunt nefavorabile, apare o nouă situaţie: se poate manifesta o subutilizare masivă şi cronică de resurse, cu şomaj mare persistent şi o intensitate mare a histerezisului.
 
Asemenea condiţii pot eroda nu numai valoarea resurselor existente, ci şi PIB-ul potenţial. De aceea, există argumente ce pledează pentru intervenţie publică spre a se ieşi din starea de subutilizare considerabilă a resurselor şi pentru a se evita deflaţia (debt deflation).
 
Dacă se admite această linie de argumentaţie (pe care s-a înscris şi poziţia BCE), problema de lămurit este cea a mixului de instrumente, în circumstanţe în care măsurile neconvenţionale ale băncilor centrale intră în teritoriul randamentelor descrescânde şi creează efecte perverse (între care noi bule speculative). Dar, la o alocare mult defectuoasă a resurselor, nu mi se pare firesc să vorbim despre o rată naturală, ci de una de echilibru precar, de un bad equilibrium.

O altă întrebare este dacă la rate negative nu s-ar perpetua o alocare suboptimă a resurselor şi accentuarea efectelor distribuţionale rele"1; apropo şi de discuţia privind „zoinbificarea” unor segmente economice, care ar afecta negativ mecanismul de exit şi entry pe piaţă, selecţia firmelor, procesul inovaţional, accentuarea stagnării economice (seculare).

Summers consideră că ne confruntăm cu un trade-off între stimularea producţiei şi stabilitatea financiară, injecţiile de bază monetară alimentând căutarea de randamente cu orice preţ şi noi bule speculative; de aici îndemnul de a se folosi unealta fiscală mai mult.
 
Motivul ar fi că la rate de dobândă foarte mici nu ar trebui să ne temen de deficite bugetare mai mari, spun Summers şi Bradford DeLong, că deficitele crescute ar fi autofinanţabile (prin multiplicator fiscal mare şi creşterea PIB-ului potenţial). Blanchard, cu teza unui „nou regim” pentru politica monetară, bate în aceeaşi direcţie, de activism accentuat pentru politica bugetară. Dar este această teză valabilă peste tot?
 
Fiindcă ce se poate face, de pildă, în economia americană (care emite principala monedă de rezervă a lumii) nu este neapărat valabil pentru economiile emergente, cu vulnerabilităţi inerente (între care şi gradul de dolarizare/euroizare înalt). In România, deficitele bugetare în creştere, prociclice în ultimii ani, sunt un impediment evident, chiar dacă datoria publică pare încă rezonabilă.

In condiţiile în care inflaţia este foarte scăzută, ratele de politică monetară se lovesc de zero lower bound (ZLB). Dacă ratele reale ar trebui să fie negative pentru a aduce nivelul producţiei la cel potenţial (în figura 2, este Q), apar o dilemă şi o problemă tehnică: pot şi este normal să fie aduse rate de politică monetară la niveluri negative? Cum arată experienţa din ultimii ani, bariera tehnică poate fi depăşită până la un punct. Dilema de politică/policy rămâne însă, se acutizează...
 
CUPRINS:
 
Cuvânt-înainte    9
Introducere. Există lumină acum, deşi e încă multă durere     11

Partea I. Economia în vremuri de pandemie
Coronavirusul, regulile fiscale şi chestiunea românească    23
Virusul acesta este ca o fiinţă extraterestră pe care nu o înţelegem    26
De această dată este într-adevăr altfel: „efectul shutdown”    32
Până ce nu se obţine un vaccin eficace, vom avea o viaţă tare chinuită    36
Repornirea economiilor şi „costurile de tranzacţie”    46
Ieşirea din „Marea închidere” şi controversele ce o înconjoară    53
Cât de grav a fost afectată economia României de pandemie    59
Omenirea sub asediu     67
Economia României în pandemie    76
Insolenţa şi aroganţa unui limbaj     83
Spaţiul de acţiune pentru a combate pandemia şi criza economică    85
Cum merge economia României în condiţii de pandemie    92
Economia ar putea creşte cu 4, 5% în 2021. Ţinta de deficit este ambiţioasă    98
Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi dezvoltarea României    104
Responsabili şi iresponsabili în pandemie    110

Partea a II-a. Politica monetară, leul şi stabilitatea financiară
Bitcoin şi fenomenul Reddit - există o explicaţie comună?    115
BNR după 1989: dileme de început şi dileme actuale    118
Educaţie financiară şi responsabilitate    129
De ce băncile centrale îşi schimbă cadrul de politici    132
Pentru intrarea în Uniunea Bancară, rezolvarea dezechilibrelor este obligatorie!     143
De ce acumularea de active externe nete nu este relaxare cantitativă     145
Bulgaria şi Croaţia în MCS2. România?    150
Auditul şi o morală mai amplă     153
..............
.........
 

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de aceiași autori

Created in 0.0440 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.