Enciclopedia istorică a comunităţilor evreieşti din România, volumul 2

Enciclopedia istorică a comunităţilor evreieşti din România, volumul 2

A. Până la 1812

1. Regiunea geografică cunoscută sub numele de Basarabia se află în sudul Europei de Est, între Rusia și România. Nistrul constituie granița estică cu Ucraina, iar Prutul, granița vestică, care o separă de Moldova (România). Suprafața regiunii este de 45. 600 km².

Basarabia nu a fost niciodată o entitate politică independentă. Aproape de sfârșitul secolului al XIV-lea a început să se răspândească în această regiune stăpânirea voievozilor Moldovei, care cu puțin timp înainte se organizaseră ca principat independent, iar în primul sfert al secolului al XV-lea întreaga regiune se afla în totalitate în interiorul granițelor acestui principat.

Dar în secolele XV-XVIII, multe zone din Basarabia au ajuns sub stăpânire turcă, care le-a transformat în „raiale”, adică teritorii aflate în mod direct sub administrația turcă. Partea sudică a regiunii este o zonă de câmpie, numită Bugeac, populată de tătari originari din Hanatul Crimeii, regiune devenind parte a statului tătar aflat sub suzeranitate otomană.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, fâșia de litoral a Mării Negre dintre Dunăre și vărsarea Nistrului, cu fortărețele Reni, Ismail, Chilia și Akkerman (Cetatea Albă), precum și zona Bender (Tighina), situată de-a lungul Nistrului, în sud-est, precum și ținutul Hotinului, din nord, se aflau direct sub administrația otomană.

Bugeacul era, deci, parte a Hanatului Crimeii, aflat sub suzeranitatea sultanului; partea centrală și cea central-nordică ale regiunii, precum și malul Prutului, în partea sa sudică, au rămas sub stăpânirea Moldovei. Această regiune era împărțită în județe astfel: Soroca, Iași, Orhei, Hoterniceni, Codru și Greceni.

În acea perioadă, denumirea de Basarabia era aplicată...

DIN CUPRINS:

BASARABIA
Istoria evreilor din Basarabia

1. Evreii din Basarabia de la începutul așezării lor până la sfârșitul secolului al XIX-lea
A. Până la 1812
B. Prima jumătate a secolului al XIX-lea
C. A doua jumătate a secolului al XIX-lea

2. Perioada Holocaustului
A. Retragerea armatei române din Basarabia (1940)
B. Intrarea Armatei Roșii în Basarabia
C. Pregătirile de război împotriva Uniunii Sovietice
D. Situația evreilor basarabeni care au rămas în Regat
E. Evreii din Basarabia în timpul regimului sovietic (1940-1941)
F. Refugiații sub protecție sovietică
G. Prima perioadă a războiului
H. Bilanțul pierderilor
I. Jefuirea bunurilor evreiești
J. Rolul germanilor în exterminarea evreilor din Basarabia
K. Deportarea evreilor din Basarabia în Transnistria
L. Lupta politică pentru salvarea evreilor din Basarabia
M. Soarta evreilor basarabeni aflați pe teritoriul Uniunii Sovietice
N. Deținuții politici
O. Evreii basarabeni care au luptat împotriva germanilor
P. Întoarcerea supraviețuitorilor

........... 

REVIEW-URI