Falsificatorii. Alegerile din 1946

Falsificatorii. Alegerile din 1946 - Dinu C. Giurescu „Alegerile” din România (19 noiembrie 1946) fac parte din seria celor organizate și regizate în aria europeană dominată direct de Uniunea Sovietică începând cu 1944/1945. Atari „alegeri” au slujit pentru impunerea unor regimuri comuniste numite „democrat-populare”. Fragmente: 10 MAI, SUPĂRAREA REPREZENTANŢILOR SOVIETICI Şl DECORAREA PREMIERULUI GROZA La 26 mai, regele Mihai semnează decretul prin care dr. Petru Groza este decorat cu Ordinul Serviciul Credincios in grad de Colan; înalta distincţie i-a fost înmânată prim-ministrului personal de către suveran „într-o minuţioasă ceremonie oficială“ desfăşurată la Constanţa. Ştirea a produs nedumerire şi a ridicat multe semne de întrebare. Cu atât mai mult cu cât înaltul decret enumera „meritele“ guvernului impus la 6 martie 1945. respectiv; - „a uşurat greaua situaţie creată de urmările războiului“; - a început opera de reconstrucţie şi de refacere „în toate domeniile“; - a consolidat „prestigiul statului în afară prin reluarea raporturilor diplomatice cu URSS, Statele Unite ale Americii. Marea Britanic, precum şi stabilirea legăturilor de colaborare cu toate ţările vecine şi prietene“; - a reuşit „să obţină reconsfinţirea graniţelor Transilvaniei reîntregite“. (Acest ultim punct nu reda realitatea: la data emiterii decretului, discuţiile asupra frontierei de vest a României nu erau încheiate între Cei Trei Mari.) Nedumerirea opiniei publice era cu atât mai îndreptăţită cu cât realitatea în ţară era cu totul opusă „meritelor“ enumerate în decretul regal. Notele de protest ale Statelor Unite şi Marii Britanii abia fuseseră înmânate ministrului de Externe de la Bucureşti; ele subliniau încălcarea sistematică a angajamentelor asumate de Guvernul Groza privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, precum şi desfăşurarea în linişte a campaniei electorale. Tot acum circula ştirea că nouăsprezece tineri, participanţi la demonstraţia spontană de 10 mai pentru regele Mihai, fuseseră condamnaţi la închisoare de la o lună la doi ani, plus amendă.' Ştirea condamnărilor, pusă în circulaţie, după toate probabilităţile, chiar de autorităţi, era un avertisment clar pentru tineret - să nu mai îndrăznească altă dată — şi pentru opinia publică - iată ce se întâmplă când îţi manifeşti, chiar şi indirect, opoziţia faţă de regim. In acelaşi timp. era un semnal trimis suveranului - guvernul nu îngăduie acţiuni spontane de felul celor de la 10 mai o atitudine care dădea satisfacţie oficialităţilor sovietice, vădit iritate şi nemulţumite de poziţia tineretului faţă de guvern şi implicit faţă de soviete patronii regimului de la Bucureşti. Simultan, ministrul de Interne operează câteva arestări. Teama şi sentimentul de insecuritate sunt în creştere mai ales că ştirile nu puteau fi verificate. Se spunea că au fost reţinuţi mai mulţi fruntaşi naţional-ţărănişti: Ilie Lazăr, secretar general al PNŢ; dr. Gerota; dr. I. G. Domokos şi Boşca Mălin, ultimii doi învinuiţi că ar fi scris în presă sub cârmuirea Antonescu. Au fost arestaţi şi generalii Aurel Aldea şi Cassian, sub acuzaţia de activităţi subversive. Se mai spunea că mai mulţi fruntaşi liberali, printre care şi Constantin Bebe Brătianu (secretar general al PNL), se află sub arest la domiciliu; Radu Vâlsănescu, şef al tineretului liberal, fusese arestat, iar domiciliul lui Constantin I. C. Brătianu (Dinu), ca şi al altora, percheziţionat; Au fost arestaţi şi doi funcţionari - cetăţeni români unul de la Misiunea politică a SUA, celălalt de la cea militară. „Am făcut investigaţii verbale la Ministerul Afacerilor Străine şi am depus eforturi, tară succes, ca să identific şi să întreb autorităţile responsabile sovietice şi române asupra arestării funcţionarilor noştri“ - transmite Burton Y. Berry la Washington, la 28 mai... DIN CUPRINS: Cuvânt-înainte 1. Sfârşit de an la Bucureşti sub semnul Moscovei Cum a fost informat preşedintele Truman Ce se întâmpla la Bucureşti Cum a fost primit la Bucureşti Comunicatul de la Moscova Cum a reacţionat opinia publică O alocuţiune a lui A.l. Vîşinski Note 2. „Consultările“ de la Bucureşti. A.l. Vîşinski impune din nou „soluţia“, asistat de ambasadorii britanic şi american De la Moscova la Bucureşti cu trenul Vizita la regele Mihai Intâlnirea de la guvern Cum au reacţionat partidele tradiţionale Declaraţiile guvernului. Primirea oficială a reprezentanţilor liberal şi ţărănist O nouă întrevedere a ambasadorului Clark Kerr cu premierul dr. Petru Groza Discuţia ambasadorilor american şi britanic cu regele Mihai Concluziile ambasadorului Kerr Note 3. Indeplinirea „integrală“ a hotărârilor de la Moscova: de la vorbă la faptă; despre libertatea presei şi a cuvântului Note 4. Viaţa politică demarează Instrucţiunile Direcţiei Generale a Poliţiei Starea de spirit din ţară Un nou monument în Bucureşti Agitaţie în perspectiva alegerilor Recunoaşterea Guvernului Groza de către Washington şi Londra Note 5. Apar noi partide. De ce? Partidul Naţional Popular ……………. …………

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs

scrie un review