Fat-Frumos din lacrima - Mihai Eminescu

Fat-Frumos din lacrima - Mihai Eminescu

... in vremea veche, pe când oamenii, așa cum sunt ei astăzi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele Sale sfinte pustietățile pietroase ale pământului, trăia un împărat întunecat și gânditor ca miazănoaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.

Cincizeci de ani purtase împăratul război cu un vecin de-al lui. Vecinul murise și lăsase moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge. Cincizeci de ani, și numai împăratul mai trăia, singur ca un leu îmbătrânit, slăbit de lupte și suferințe, împărat care, în viața lui, nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de dragoste al soției sale tinere, nici la poveștile bătrâne și glumețe ale ostașilor înălbiți în bătălii și nevoi.

Se simțea slab, se simțea murind și nu avea cui să lase moștenire ura lui. Trist se scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără — pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat — trist mergea la…

REVIEW-URI