Femininul si imaginile sale - Maidi Houari

Femininul si imaginile sale - Maidi Houari

FEMININUL ȘI FEMINITATEA

Femininul acoperă reprezentările copilăriei, ale slăbiciunii, ale deschiderii, ale castrării, ale conținerii și ale receptivității „active”. El se definește prin modul său intrinsec de a fi, in principio, primitor. Este legat de funcția de „pasivitate” relativă și incompletă, precum și de primirea obiectului.

În mod tradițional, reprezentarea vizuală, culturală și religioasă a femininului este asimilată unui obiect-receptacul, unui obiect concav, unui „vas mai fragil”¹, chiar dacă „fragilitatea”, să ne amintim, nu are o conotație neapărat peiorativă. „Fragilitatea” nu diminuează în niciun fel valoarea obiectului. Dimpotrivă, poate contribui la scoaterea lui în evidență.

Totuși, anterior falocrației dominante, nu trebuie să uităm cultul mult mai vechi, datând din timpuri preistorice, al Zeiței-Mamă, detronat ulterior de zeii falocrați. În aceste culte, imaginea femeii era legată de maternitate, ea însăși asociată fertilității (și, prin urmare, recoltelor). Statuetele (cum ar fi Venus din Lespugue) nu o înfățișează în formă concavă, ci mai degrabă împlinită, cu forme proeminente și rotunjite, pline.

Astfel, Zeița-Mamă reprezintă principiul vieții, al originii, înainte ca acesta să fie transpus în principiul falic: vine viața din sămânță sau din cea care face ca sămânța să rodească? („Iar Iisus, rodul pântecelui tău”, așa cum se spune în «Bucură-te, Marie».) În acest sens, este interesant mitul Fecioarei Maria, care oferă imaginea mamei pure, purtătoare de viață fără contact sexual, transpunere creștină a Zeiței-Mamă.

CUPRINS:

Introducere 9

01. Enigma femininului 15

Femininul si feminitatea 15
Ura impotriva femininului sau horror feminae 18
Freud si femeia 20
Ce vrea o femeie? 23
Femininul la Freud, Winnicott, Lacan 25

02. Femininul si castrarea 47

Bisexualitate psihica 48
Masculin–feminin, activitate–pasivitate 51
Feminin narcisic 53
Narcisism feminin si homosexualitate traumatica 55
Femininul ca mostenire 63

03. De la vinovatia de a fi feminin la a fi feminin din vinovatie 73
Julie: „De parca ar fi fost vina mea ca m-am nascut!” 77
Nadia: „Nu puteti face nimic pentru mine” 85
Olga: „Ratez tot ce fac” 92

04. Femininul si pozitia de victima 101

Trauma si seductie 104
Feminam hostia 109
Victima si legea 113
Femininul sacrificial si sacralitatea 115
Oedip ca victima ispasitoare? 118
Victimologia si organizarea personalitatii 121
Masochismul feminin la Baudelaire 122
Freud si notiunea de victima 127
Victima si inocenta sa 130
Victima este un martir al inconstientului 132

05. Femininul melancolic 135

Doliul patologic si durerea unei mame amarate 138
Melancolie si trauma narcisica primara 142
Doliul patologic si organizarea melancolica 146
Melancolia de destin 148
Pierdere si vinovatie 149
Sinucidere, autosadism si melancolie 152
Pasiunea materna 153
Doliul, sacrificiul melancolic si femininul 155
Femininul „diabolic”: Isterie si melancolie 156
Sfasierea melancolica: nici viata, nici moarte 157
Figuri ale dublului si relatia narcisica 158

06. Poti fi inocent cand iubesti un vinovat? 161

Hainamoration in relatia de iubire 164
Legatura ura–dragoste in persecutie 167
Doamna E.: „Dragostea doare, caci, de cand exista pacatul, a iubi inseamna sa te lasi rastignit pentru altcineva”. 169
Narcisism, masochism feminin si paranoia 173
Iubirea in persecutie, iubirea de persecutie 175
Ura fata de castrarea paterna 179
Ura masculinului-diabolic ca substitut al tatalui 182
Abuzuri si incantare sau juisare masochista a femininului 187

07. Destinul femininului 189

Corp al destinului si destin al corpului 193
„Am ratat o treapta”: ghinion sau nastere blestemata? 194
Exceptia narcisica negativa 195
Destinul si mama 197
Destinul transplantului: solutie si/sau problematica 199
Ambiguitatea darului, datorie si vinovatie 203
Reactia terapeutica negativa 204
Sublimarea: un bastion impotriva destinului? 206

08. Femininul ipohondriac 209

Ipohondrie si melancolie 210
Ipohondrie, nevroza actuala 212
Transnosografie: ipohondrie/psihoza 215
Masochism feminin, narcisism si ipohondrie 217
Relatia homosexuala primara si ipohondria 218
Justine: „Nu mai suport sa fiu eu” 219
Sophie sau ura mamei 222

09. Femininul paranoic 225

Pasivizarea si feminizarea lui Schreber 226
Feminin narcisic si paranoia 227
Este paranoicul o victima „reala”? 230
Seductie, feminin si paranoia 234
Masochismul feminin si paranoia 238
Proiectie si persecutie paranoica 240
Forcluziunea „Numelui-Tatalui” dupa J. Lacan 241
Ura homosexuala primara si paranoia 243
Seductie, frustrare si hartuire la nivelul femininului paranoic 246
Daniel 248
Cand, in persecutie, ceea ce e mai rau abia acum urmeaza 254
Transformarea, divizarea si dedublarea sinelui 255
Pierderea logica si logica pierderii 256
Furtul gandirii si pierderea identitatii 258
Corpul aude 260
Angoasa de a fi „lasat balta” 262
Masochism feminin si persecutie 263
Paranoia somatica 266
Mefistofelicul mefitic in corpul paranoicului 269
Angoasa de pierdere: a sti/a avea 270
Corpul „di-seminat” 271
„Trebuie sa mori pentru a trai” 272
Regresie, castrare si erotism anal 273
Dar sacrificial, masochism si megalomanie 276
Femininul sau „Sacrifixion” 278

10. Femininul masochist 283

Masochismul feminin al lui Rousseau 285
Masochismul si pedepsele onirice 287
Dorinta de neplacere 289
Sadomasochismul nevrozei obsesionale 290
Masochismul moral, nevoia de pedeapsa si vinovatia inconstienta 292
Masochismul activ: negativitatea in tratament si in viata 294
Masochismul feminin ca negativ al sadismului 298
Masochismul si sadismul narcisic introiectat sau autoobiectal 300
Intoarcerea masochismului originar 303
La granitele neplacerii: juisarea 305
Compulsia la repetitie, principiul neplacerii si pulsiune de moarte 307
Melancolia sau masochismul de moarte 310
Masochism de moarte si dezintricare pulsionala 312
Masochism de viata sau primatul constiintei morale si al lui Eros 315

Concluzie 319

Bibliografie 327

Index de nume proprii 347

REVIEW-URI