Geea se inalta. Pamanteni, treziti-va! - Eliana Corina Ionita

 

... când se va adresa „copilului interior" adultul va putea vorbi în gând sau în scris, cu voce tare în faţa oglinzii, seara la culcare, dimineaţa la trezire. El este o entitate cu conştiinţă, care priveşte şi ascultă. Îi putem scrie o scrisoare, prin care să ne confesăm lui, despre emoţii şi gânduri din trecut şi prezent.

El este foarte receptiv la modul în care adultul îi conturează viitorul şi de aceea atunci când vorbeşte cu „copilul lui interior" adultul îi poate prezenta optimist viitorul pe care îl vor parcurge împreună.

O mantră foarte frumoasă ar putea fi: „Dragul meu copil interior, îmi cer iertare dacă te-am necăjit, îmi pare rău că te-am făcut să suferi, din suflet îţi mulţumesc şi te iubesc!" Reinterpretarea situaţiilor din trecut prin ochii adultului cu blândeţe şi înţelepciune, va alchimiza toată suferinţa şi neiubirea din sine.

Adultul are nevoie de autocompasiune. El trebuie să îşi dorească suficient de tare să vindece tiparele disfuncţionale şi să restabilească legătura cu propriile lui resurse interioare. Pentru aceasta el trebuie să îşi asume responsabilitatea atât cât va fi necesar, pentru ca procesul de vindecare să se finalizeze.

Entitatea adult şi entitatea copil trebuie să colaboreze şi să formeze o echipă. Nici copilul şi nici adultul nu sunt responsabili de proiecţiile celorlalţi. Pentru a fi un bun părinte, adultul trebuie să fie deja armonizat cu propriul copil interior.

Un copil nu are nevoie numai de iubire şi protecţie, el trebuie învăţat să se desprindă şi să devină independent, să crească şi să progreseze. Acelaşi lucru trebuie să facă şi adultul cu fragmentele de suflet care îi alcătuiesc „ copilul interior ".

Călătoria spirituală îl învaţă pe om să afle adevărul despre el însuşi şi să înlăture toate acele straturi false, precum foile de ceapă care sunt suprapuse peste sinele său divin. Procesul de vindecare a copilului interior rănit este călătoria lui interioară de reconectare cu propriul suflet, de compasiune şi de iubire necondiţionată de sine.

Reîntoarcerea la sine, este momentul în care adultul vorbeşte cu copilul interior în gând, îl vizualizează prin meditaţie, se sfătuieşte cu acesta şi îi transmite permanent încredere şi siguranţă. Vindecarea este o muncă conştientă de durată, un drum personal al cunoaşterii de sine pentru rescrierea poveştii personale, prin conştientizarea adevăratei valori şi a calităţilor copilului care se află şi în adult.

Metafora „ copilului interior" rănit îi ajută pe oameni să îşi exprime compasiunea faţă de părţile aflate în suferinţă şi îi ajută să fie mai toleranţi cu ei înşişi. Făcând aceasta, vor reuşi să fie mai iubitori şi mai înţelegători şi cu cei din jurul lor. In absenţa autocompasiunii, nu poate exista compasiune.

Înainte de a ne repara partenerii şi familia, colegii de serviciu şi prietenii, trebuie să ne acceptăm pe noi înşine. Ceilalţi nu au nevoie ca noi să îi schimbăm. Ei au nevoie că noi să îi iubim, iar pentru a putea să fi autentici în iubire, trebuie să începem să ne iubim noi înşine mai întâi...

 

 

Geea se înalţă. Pământeni, treziţi-văl... 3
Prefaţa... 5
Marea Invocaţie... 9
Introducere... 11
Reîntoarcerea energiei feminine... 28
Profeţia Autoîmplinită.... 52
Starea de Prezenţă... 64
Vindecarea Copilul Interior... 89
Dezvoltarea Spirituală... 102
Lucrătorii de Lumină... 115
Conectarea cu MamaPământ... 131
Geea... 146
Universul holografic şi Matricea 3D... 170
Interviu fluxymedia cu Aneta Beatrice Filip... 199
Şedinţă de hipnoză investigativă pentru Eliana Corina Ioniţă - februarie 2020... 209
Filme Vizionare.... 233

Bibliografie... 282
Scoala Iniţierii Astrale... 285
Recomandările mele pentru tine... 288
Despre mine... 289

Sortează după: cele mai recente | cele mai vechi | cele mai apreciate