Hai ca am reusit, pustiule - Anthony Hopkins

Hai ca am reusit, pustiule - Anthony Hopkins

NOUĂZECI ȘI TREI DE MILIOANE DE MILE DEPĂRTARE

Abilitățile mele din acel prim internat erau inexistente, așa că biții mei părinți au trebuit să-și reanalizeze perspectivele privind educația mea. Erau disperați și aveau nevoie de cineva care să mă ajute să sar cu prăjina până la culmile școlasticismului, de cineva care putea, șopteau ei, „să pună o vorbă sau două, ca să zicem așa”.

Era ca și cum aș fi făcut parte dintr-o comedie shakespeariană complicată, plină de semne cu ochiul și replici aruncate printre dinți. Ar fi trebuit, probabil, să mă simt onorat, fiind în centrul unor astfel de planuri, dar eu mă simțeam un prostuț, vânzându-mă singur. Nu voiam să am nicio legătură cu asta.

În cele din urmă, am fost îndrumați către o figură misterioasă, o persoană care avea influență. Unchiul Eddie — despre care mi s-a spus că locuia în zona Rest Bay din Porthcawl și că „nu avea deloc fițe”, adică era un om direct — urma să devină salvatorul meu.

S-a nimerit ca acest mare om, pe care toată lumea îl numea Unchiul Eddie, să fie rudă din partea tatălui meu. „Sunt putrezi de bogați”, spunea tata. Era vorba despre mătușile și unchii bătrâni care locuiau pe strada St. Mary’s, crachach-ul din Rest Bay. Crachach era…

REVIEW-URI