Hartile sensului. Arhitectura credintei - Jordan B. Peterson

Hartile sensului. Arhitectura credintei - Jordan B. Peterson
-10%
Preț: 89,10 RON
99,00 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-606-40-0707-0
Editura:
Anul publicării: 2022
Pagini: 744
Format: 15X23
Categoria: Psihologie

DESCRIERE

Hartile sensului. Arhitectura credintei - Jordan B. Peterson

 
Hărţile experienţei
Obiect si sens

Lumea poate fi valid construită atât ca forum pentru acţiune, cât şi ca loc pentru iucruri materiale.
 
Primul mod de interpretare - primordial şi înţeles cu mai puţină claritate -îşi găseşte expresia în arte sau disciplinele umaniste, în ritual, în teatru, în literatură şi mitologie. Lumea ca forum al acţiunii este un loc ai valorii, un loc unde toate lucrurile au sens. Acest sens. configurat ca urmare a interacţiunii sociale, reprezintă implicarea în acţiune sau - la un nivel superior de analiză - implicarea în configurarea acelei scheme interpretative care produce sau ghidează acţiunea.
 
Al doilea mod de interpretare - lumea ca loc a! lucrurilor - îşi găseşte expresia formală în metodele şi teoriile ştiinţifice. Ştiinţa permite o determinare din ce în ce mai precisă a acelor proprietăţi ale lucrurilor care pot fi validate consensual, precum şi o utilizare eficientă a lucrurilor precis determinabile drept unelte (odată ce a fost stabilită direcţia pe care o astfel de utilizare trebuie să o urmeze, prin aplicarea proceselor narative fundamentale)
 
Fără folosirea ambelor metode de construcţie, nu poate fi generată o imagine completă a lumii. Faptul că cele două moduri sunt în antiteză înseamnă doar că natura domeniilor lor rămâne insuficient diferenţiată. Adepţii perspectivei mitologice asupra lumii tind să considere declaraţiile principiilor lor imposibil de distins de realitatea" empirică, chiar dacă aceste declaraţii fuseseră general formulate cu mult înainte de apariţia noţiunii de realitate obiectivă.
 
Aceia care, dimpotrivă, acceptă perspectiva ştiinţifică - presupunînd că aceasta este sau poate deveni exhaustivă -uită că o prăpastie de netrecut separă ceea ce este de ceea ce ar trebui să fie.
 
... a explora ceva pentru a „descoperi ceea ce este“ înseamnă în primul rând să-i descoperi semnificaţia pentru forţa motrice, intr-un anumit context social şi doar în al doilea rând să-i determini natura senzorială sau materială obiectivă precisă. Aceasta reprezintă cunoaşterea în sensul ei fundamental şi, deseori, reprezintă o cunoaştere suficientă.

Imaginaţi-vă că o fetiţă, mergând de-a buşilea în timpul primelor ei tentative de explorare, ajunge la un bufet unde poate să atingă o sculptură scumpă şi fragilă din sticlă. Ii observă culoarea, strălucirea, simte că este netedă şi rece la atingere, dar şi grea. Deodată, mama intervine, o apucă de mână şi îi spune să nu mai atingă vreodată acel obiect.
 
Copilul tocmai a aflat o sumă de lucruri semnificative specifice despre sculptură cu siguranţă, i-a identificat proprietăţile senzoriale. Şi mai important totuşi a aflat că, abordată într-o manieră greşită, sculptura este periculoasă (cel puţin în prezenţa mamei); a descoperit, de asemenea, că sculptura este mai apreciată, în forma ei nealterată prezentă, decât tendinţa exploratorie — cel puţin (din nou) de către mamă.
 
Fetiţa a întâlnit simultan un obiect, din perspectivă empirică, şi statutul său determinat sociocultural. Obiectul empiric poate fi considerat drept suma acelor proprietăţi senzoriale „intrinseci" obiectului. Dimpotrivă, statutul obiectului constă în sensul lui, în implicaţia sa pentru comportament, Tot ceea ce întâlneşte un copil are această natură duală, trăită de el ca parte a unei totalităţi unificate. Totul este ceva şi înseamnă ceva, iar diferenţa între esenţă şi semnificaţie nu este neapărat realizată...
 
CUPRINS:
 
Prefaţă. Descensus ad inferos
Capitolul 1. Hărţile experienţei: Obiect şi sens
Capitolul 2. Hărţile sensului: Trei niveluri de analiză
Viaţa normală şi cea revoluţionară: două poveşti prozaice
Viaţa normală Viaţa revoluţionară
Funcţionarea neuropsihologică: natura minţii Valoarea lucrurilor
Teritoriu neexplorat: fenomenologie şi neuropsihologie
Explorare: fenomenologie şi neuropsihologie
Teritoriu explorat: fenomenologie şi neuropsihologie
Reprezentare mitologică:
elementele constitutive ale experienţei Introducere
Enuma Eliş: un cuprinzător exemplu de clasificare narativă
Dragonul haosului primordial Marea Mamă: imagini ale necunoscutului sau teritoriu neexplorat
Fiul divin: imagini ale cunoscătorului, procesul explorator Marele Tată: imagini ale cunoscutului sau teritoriu explorat

Capitolul 3. Ucenicie şi enculturaţie: Adoptarea unei hărţi comune 
Capitolul 4. Apariţia anomaliei:
Punerea la încercare a hărţii comune Introducere: structura paradigmatică a cunoscutului
Forme particulare ale anomaliei: neobişnuitul, străinul, ideea neobişnuită şi eroul revoluţionar
Neobişnuitul Străinul
Ideea neobişnuită Eroul revoluţionar
Ascensiunea autoreferenţialităţii şi contaminarea permanentă a anomaliei cu moartea
Capitolul 5. Fraţii ostili: Arhetipuri ale reacţiei la necunoscut    
Introducere: Eroul şi adversarul    
Adversarul: apariţie, dezvoltare şi reprezentare  
Adversarul în acţiune: degradarea voluntară a hărţii sensului
Adversarul în acţiune: o alegorie de secol XX   
Adaptarea eroică: reconstrucţia voluntară a hărţii sensului
Boala creativă şi eroul    
Procedura alchimică şi piatra filosofală   
Concluzie: Divinitatea de interes    
Introducere   
Divinitatea de interes  
Bibliografie   
Surse

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0474 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.