Imposibil - Erri De Luca

Imposibil - Erri De Luca

Î. Ce vreți să spuneți prin „cu teamă”?
R. Se sprijinea de perete. Pe grohotișul de acolo trebuie să lași întreaga greutate a corpului pe picior, altfel aluneci. Bărbatul acela, în schimb, se sprijinea de perete, și asta mai rău îl dezechilibra. Așa merge cineva care nu e sigur pe el.

Î. Am înțeles, continuați.
R. Nu m-am mai gândit la el. Trecerea peste brâna aia cere concentrare; trebuie să te uiți țintă-n pământ, pas cu pas. Asemenea cuiva care încearcă să nu facă zgomot, pentru că zgomotul înseamnă că-ți alunecă pietrișul sub picioare. Pe Brâna Bandiarac trebuie să pășești corect, pe lângă prăpastie.

Am înaintat așa încă vreo oră. Am ajuns într-un punct unde poteca se surpase. Ploile și depunerile de zăpadă din timpul iernii trecute au luat la o parte porțiuni din cărare, iar acolo se cască o crevasă. Nu puteam merge mai departe. Trebuia să mă întorc. Nu-mi părea rău; scopul meu era să mă mișc prin locuri pustii, și mi-l atinsesem în bună măsură.

Prăpastia nu era de dată recentă, dar se vedea ceva în hău. Am luat binoclul și am observat bucăți de îmbrăcăminte printre stâncile de pe fundul prăpastiei. Imposibil să cobor și să verific. Am apelat 112 și am făcut sesizarea. Am așteptat, ca să-i indic elicopterului punctul exact. A ajuns în douăzeci de minute.

REVIEW-URI