In căutarea memoriei. Apariţia unei noi ştiinţe a minţii - Eric R. Kandel

In căutarea memoriei. Apariţia unei noi ştiinţe a minţii - Eric R. Kandel

... conform teoriei procesului unic, în același loc pot să apară, în habituare și în sensibilizare, atât memoria pe termen scurt, cât și cea pe termen lung. în plus, în fiecare caz se produce o modificare a puterii sinaptice. în schimb, conform teoriei celor două procese, mecanismele modificărilor de scurtă durată și de lungă durată sunt fundamental diferite.

Memoria de scurtă durată produce o modificare a funcției sinapsei, întărind sau slăbind conexiunile preexistente; memoria de lungă durată necesită modificări anatomice. Antrenamentul de sensibilizare făcut de mai multe ori (repetiția) determină neuronii să dezvolte noi terminații, dând naștere memoriei de lungă durată, pe când habituarea determină neuronii să-și retragă terminațiile existente. Astfel, producând modificări structurale profunde, învățarea poate să facă active sinapsele inactive sau inactive sinapsele active.

Pentru ca un lucru intrat în memorie să fie util, trebuie să-ți poți aduce aminte de el. Rememorarea depinde de prezența unor indicii adecvate, pe care animalul să le poată asocia cu experiențele lui de învățare. Indiciile pol fi externe, cum ar fi un stimul senzorial în habituare, sensibilizare și condiționarea clasică, sau interne, produse de o idee sau de un impuls. în cazul reflexului de retragere a branhiei la Aplysia, indiciul de rememorare este extern: atingerea sifonului care declanșează reflexul.

Neuronii care determină amintirea stimulului sunt aceiași neuroni senzoriali și motori care au fost activați la început. Cum însă puterea și numărul conexiunilor sinaptice dintre acești neuroni s-au modificat prin învățare, potențialul de acțiune generat de stimulul senzorial aplicat sifonului „citește” noua stare a sinapsei când ajunge la terminațiile presinaptice, iar rememorarea generează o reacție mai puternică.

în cazul memoriei de lungă durată, la fel ca în cazul celei de scurtă durată, numărul conexiunilor sinaptice modificate poate fi suficient de mare pentru a reconfigura un circuit neural, dar de această dată din punct de vedere anatomic. De exemplu, înainte de antrenament, un stimul aplicat unui neuron senzorial al melcului Aplysia poate să fie destul de puternic pentru a determina neuronii motori care duc la branhie să activeze potențiale de acțiune, dar nu destul de puternic pentru a determina neuronii care duc la glanda secretoare de cerneală să facă același lucru.

Antrenamentul întărește nu doar sinapsele dintre neuronul senzorial și neuronii motori ai branhiei, ci și sinapsele dintre neuronul senzorial și neuronii motori ai glandei secretoare de cerneală. Când neuronul senzorial e stimulat după antrenament, reactivează amintirea reacției amplificate, ceea ce face neuronii motori ai branhiei și ai glandei secretoare de cerneală să declanșeze potențiale de acțiune, provocând în același timp expulzarea cernelii și retragerea branhiei. Astfel, forma comportamentului melcului este alterată...

CUPRINS:

Prefață    9

PARTEA I

Capitolul 1.    Amintirile personale și biologia stocării mnezice    15

Capitolul 2.    Copilăria vieneză    22

Capitolul 3.    Educația americană     40

PARTEA A II-A

Capitolul 4.    Celulă cu celulă    59

Capitolul 5.    Celula nervoasă vorbește    77

Capitolul 6.    Conversație între celulele nervoase    91

Capitolul 7.    Sisteme neuronale simple și complexe    103

Capitolul 8.    Amintiri diferite, zone cerebrale diferite    114

Capitolul 9.    în căutarea unui sistem ideal pentru studiul    memoriei... 130

Capitolul 10. Echivalenții neurali ai învățării    143

PARTEA A III-A

Capitolul 11. întărirea conexiunilor sinaptice    157

Capitolul 12. Un centru pentru neurobiologie și comportament    170

Capitolul 13. Chiar și comportamentele simple se pot modifica prin învățare    176

Capitolul 14. Experiența modifică sinapsele    185

Capitolul 15. Fundamentul biologic al individualității    194

Capitolul 16. Moleculele și memoria de scurtă durată    206

Capitolul 17. Memoria de lungă durată    222

Capitolul 18. Genele memoriei    228

Capitolul 19. Dialog între gene și sinapse    240

PARTEA A IV-A

Capitolul 20. întoarcere la memoria complexă    257

Capitolul 21. Sinapsele păstrează și cele mai dragi amintiri ale noastre    262

Capitolul 22. Imaginea cerebrală    a lumii exterioare    269

Capitolul 23. Atenție!    279

PARTEA A V-A

Capitolul 24. Pastiluța roșie    289

Capitolul 25. Șoareci, oameni    și boli    mintale    303

Capitolul 26. Un nou mod de tratare a bolilor mintale    317

Capitolul 27. Biologia și renașterea gândirii psihanalitice    326

Capitolul 28. Conștiința    337

PARTEA A VI-A

Capitolul 29. Redescoperirea Vienei via Stockholm    351

Capitolul 30. Ce ne învață memoria. Perspective    370

Glosar    383

Note și bibliografie    399

Mulțumiri    435

Index    437

REVIEW-URI