Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie
-10%
Preț: 45,00 RON
50,00 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc
Autor: Ioan Petru Culianu
ISBN: 978-973-46-7801-3
Editura: Polirom
Anul publicării: 2019
Pagini: 384
Format: 13x20
Categoria: Filozofie romaneasca
DESCRIERE
Jocurile mintii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie - Ioan Petru Culianu
... Culianu a intrat în posesia unui principiu cognitiv care i-a reevaluat într-o manieră radicală toate cunoştinţele anterioare şi l-a aruncat într-o cursă vertiginoasă de transvaluare a întregii istorii culturale, pe care însă nu a apucat decît să o schiţeze...
... ce se întîmplă, în aceste condiţii, cu acei oameni care trăiesc pe peretele transparent, care înainte puteau stabili o legătură constantă între civilizaţie şi sălbăticie? Duerr consideră că, în general, începînd de la sfîrşitul secolului al XV-lea, vrăjitoarele sau pseudovrăjitoarele erau arse pe rug. Duerr pare să creadă că, de fapt, „vrăjitoarele” nu au existat - ele erau o invenţie a Inchiziţiei. Vînătoarea de vrăjitoare a reprezentat, după părerea sa, un fel de persecuţie generală a genului feminin, pentru care el găseşte două motive principale: mai întîi, fiindcă femeile erau acelea care, în mod tradiţional, puteau sări mai uşor peste peretele transparent dintre sălbăticie şi civilizaţie; şi, în al doilea rînd, fiindcă reprimarea femeilor de la începutul timpurilor moderne reprezintă o consecinţă directă a eliberării femeilor în secolele al XIV-lea şi al XV-lea. Astfel, procesul civilizării constă, în viziunea lui Duerr, în reprimarea femeilor ca o consecinţă a unei emancipări anterioare. Ca rezultat al acestei represiuni, „sălbăticia” a fost împinsă în subconştient.
Aşa cum am arătat mai înainte, afirmaţiile lui Duerr au o nuanţă polemică în raport cu teoria lui Norbert Elias. Dacă Elias ar avea dreptate, am putea deduce că „înăsprirea şi diferenţierea sporită a controalelor” este un proces cumulativ lent, treptat, linear şi neîntrerupt. Dimpotrivă, Duerr notează - şi, în această privinţă, are perfectă dreptate - că în Evul Mediu controalele s-au atenuat, în loc să se înăsprească, în vreme ce permisivitatea a evoluat către un apogeu care a fost atins în secolul al XV-lea, toate acestea, crede el, ca rezultat al procesului de emancipare a femeilor. După Duerr, femeile au devenit treptat mai conştiente de ele însele, atît pe plan sexual, cît şi pe plan economic. Această dezvoltare a conştiinţei de sine şi a încrederii în sine a fost urmată de o puternică represiune care a culminat cu vînătoarea de vrăjitoare din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Obiectivul represiunii ar fi fost acela de a le supune din nou pe femei puterii masculine. In contradicţie cu ideea lui Elias referitoare la o dezvoltare continuă, „procesul [real al] civilizării” a constat într-o încetare abruptă a acelor condiţii care, în secolul al XIV-lea, generaseră permisivitate şi chiar promiscuitate. Pedepsirea senzualităţii feminine conştiente de sine a dus la transformarea femeilor în general în vrăjitoare. Acest proces de creare a vrăjitoarei a fost însoţit de formarea unui aparat prin care aceasta era suprimată.
Teza lui Duerr este argumentată de o cantitate uriaşă de materiale antropologice care se referă la cele trei puncte principale ale demonstraţiei sale, şi anume folosirea halucinogenelor, iniţierea şi „timpul dintre timpuri”, ca trei moduri de a stabili un contact între civilizaţie şi sălbăticie. Inutil de adăugat că folosirea acestor materiale este, în bună măsură, arbitrară. Mai mult, majoritatea sînt reduse la cîteva trăsături generale pentru a se potrivi cu restul demonstraţiei...
Aşa cum am arătat mai înainte, afirmaţiile lui Duerr au o nuanţă polemică în raport cu teoria lui Norbert Elias. Dacă Elias ar avea dreptate, am putea deduce că „înăsprirea şi diferenţierea sporită a controalelor” este un proces cumulativ lent, treptat, linear şi neîntrerupt. Dimpotrivă, Duerr notează - şi, în această privinţă, are perfectă dreptate - că în Evul Mediu controalele s-au atenuat, în loc să se înăsprească, în vreme ce permisivitatea a evoluat către un apogeu care a fost atins în secolul al XV-lea, toate acestea, crede el, ca rezultat al procesului de emancipare a femeilor. După Duerr, femeile au devenit treptat mai conştiente de ele însele, atît pe plan sexual, cît şi pe plan economic. Această dezvoltare a conştiinţei de sine şi a încrederii în sine a fost urmată de o puternică represiune care a culminat cu vînătoarea de vrăjitoare din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Obiectivul represiunii ar fi fost acela de a le supune din nou pe femei puterii masculine. In contradicţie cu ideea lui Elias referitoare la o dezvoltare continuă, „procesul [real al] civilizării” a constat într-o încetare abruptă a acelor condiţii care, în secolul al XIV-lea, generaseră permisivitate şi chiar promiscuitate. Pedepsirea senzualităţii feminine conştiente de sine a dus la transformarea femeilor în general în vrăjitoare. Acest proces de creare a vrăjitoarei a fost însoţit de formarea unui aparat prin care aceasta era suprimată.
Teza lui Duerr este argumentată de o cantitate uriaşă de materiale antropologice care se referă la cele trei puncte principale ale demonstraţiei sale, şi anume folosirea halucinogenelor, iniţierea şi „timpul dintre timpuri”, ca trei moduri de a stabili un contact între civilizaţie şi sălbăticie. Inutil de adăugat că folosirea acestor materiale este, în bună măsură, arbitrară. Mai mult, majoritatea sînt reduse la cîteva trăsături generale pentru a se potrivi cu restul demonstraţiei...
CUPRINS:
Notă asupra ediţiei (Mona Antohi, Sorin Antohi) 5
Laboratorul lui Culianu (Sorin Antohi) 9
Post-Scriptum 2019 (Sorin Antohi) 83
Freud - Jung - Wittgenstein 93
Renaşterea, Reforma şi iraţionalul 114
Note 121
Feminin versus masculin.
Mitul Sophiei şi originile feminismului 122
I. Mitul Sophiei 123
1. Corpusul mitului Sophiei 124
2. Originea mitului Sophiei 142
3. Interpretări ale mitului Sophiei 145
II. Mitul Sophiei ca problemă culturală 147
Concluzii 152
Bibliografie 155
Avers şi revers în istorie.
Cîteva reflecţii cvasi-epistemologice 157
Note 174
Civilizaţia ca produs al sălbăticiei.
Hans Peter Duerr şi teoriile sale culturale 179
Note 188
Adevărata „revoluţie culturală” 191
Principiul antropic 195
Vrăjitoarea la ananghie.
Cine a pornit vînătoarea şi cine i-a pus capăt? 201
Bibliografie 229
Dr. Faust, mare sodomit şi necromant.
Reflecţii asupra mitului 230
Note 261
Etichete, imagini, simboluri 267
Există un mit central al Occidentului? 276
Sistem şi istorie 285
Note 301
Un corpus pentru corp 303
Note 333
Magie şi cogniţie 341
Note 347
Religia ca sistem 349
Note 357
Naşterea infinitului.
Revoluţia nominalistă, 1300-1450 359
Note 363
Amintiri din viitor. Maşina de calcul a lui Raymundus Lullus ca sistem de memorie magică 365
Indice de nume
Indice de nume
Categorii
-Edituri
-Comandă specială
-Top
-Promoţii
-- 111,60 RON120,00 RON (-7%)
- 99,51 RON107,00 RON (-7%)
- 45,00 RON50,00 RON (-10%)
Promo
-Accesul clienţilor
-Promo
-Cărţi noi
-- 77,14 RON82,95 RON (-7%)
- 67,38 RON72,45 RON (-7%)
- 54,00 RON
Asistenţă online
-Suntem deconectați |
REVIEW-URI