Lumina pe cale - Mabel Collins

Lumina pe cale - Mabel Collins

Ambiția este prima dintre slăbiciunile noastre, marea ispititoare a omului care se ridică deasupra semenilor săi. În forma sa cea mai simplă, ea reprezintă căutarea unei recompense. Din această cauză, oamenii care au inteligență și putere sunt constant abătuți de la cele mai înalte țeluri. Totuși, ambiția este un instructor necesar. Roadele ei au gust de țărână și cenușă. Asemenea morții și izolării departe de ceilalți, ea îi arată, în cele din urmă, omului că a lucra pentru sine înseamnă a merge spre dezamăgire.

Dar, deși această primă regulă pare foarte simplă și ușoară, nu trece prea repede la următoarea. Viciile omului obișnuit suferă o transformare subtilă și reapar sub un aspect diferit în inima discipolului. E ușor să spui: „Eu nu voi fi ambițios.” Dar e mult mai greu să spui: „Când maestrul va citi în inima mea, o va găsi pură.”

Artistul sincer, care lucrează din iubire pentru opera sa, este uneori mai ferm angajat pe calea cea bună decât ocultistul care își imaginează că s-a detașat de interesul de sine, dar care, în realitate, nu a făcut decât să împingă puțin mai departe limitele experienței și ale plăcerii, îndreptându-și interesul spre lucruri care îi oferă un orizont mai larg existenței sale.

Același principiu se aplică și celorlalte două reguli, aparent la fel de simple. Meditează asupra lor și nu te lăsa înșelat de inima ta. Căci acum, când te afli în prag, orice greșeală se poate corecta. Dar dacă o porți cu tine, ea va crește până va rodi, iar atunci nu o vei putea distruge decât cu prețul unei suferințe crude.

REVIEW-URI