Mai puternic, mai iute, mai frumos - Arwen Elys Dayton

Mai puternic, mai iute, mai frumos - Arwen Elys Dayton
ISBN: 978-606-006-252-3
Editura:
Anul publicării: 2019
Pagini: 336
Format: 13x20
Preț: 38,00 RON
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Mai puternic, mai iute, mai frumos - Arwen Elys Dayton

 
... e tentant să visezi cu ochii deschişi, dar iată care este adevărul: moartea e mai nasoală ca viaţa, indiferent de situaţie. Poftim. Am recunoscut. Vreau să trăiesc. Fir-ar să fie, mă simt aiurea!

Mă ridic din patul de spital şi merg în salonul de alături, al Juliei. Inima îmi bate cu putere de cum mă ridic în picioare, dar dacă mă mişc încet, pot s-o ţin sub control.
 
Camera Juliei e frumoasă, liniştită şi în mare parte obscură, deşi suntem în timpul zilei, aşa că lumina difuză pătrunde printre jaluzele. Ventilatorul ei şuieră şi păcăneşte. Patul e înconjurat de stative cu perfuzii, care îi oferă mâncarea, apa şi medicamentele. Picură, picură, picură întruna.

-    Buna, zic eu gâfâind, când ajung la marginea patului.

„Bunău, spune ea. Nu cu vorbe, desigur. Dar ştiu că o spune.

Julia e pământie şi are obrajii scofâlciţi, dar e încă frumoasă.

Are părul roşcat, ca mine, dar al ei e mult mai lung şi a fost răsfirat pe pernă (probabil de mama), ca şi cum ar poza pentru o ilustraţie dintr-o carte de poveşti. Iat-o pe Albă ca Zăpada, aşteptând sărutul unui prinţ care s-o trezească.
 
Iat-o pe Frumoasa din Pădurea Adormită, pentru care restul lumii a fost încremenit. Mă strecor în pat, lângă ea, şi stau aşa în timp ce inima şi plămânii mei se liniştesc, ascultând sunetul aparatului care o ajută să respire.

-    Bună, repet eu.

„E atât de plictisitor aici“, îmi spune destul de limpede, însă nici de data asta în cuvinte. S-a dus vremea când Julia putea vorbi.

-    Am înţeles că a fi pionier medical are mai ales de-a face cu a supravieţui plictiselii, îi zic eu...
 
...
 
... stiţi senzaţia aceea când te-ai lovit, dar n-ai simţit încă durerea? Asta mă încearcă pe mine acum. De la modul în care a folosit cuvintele „creatură devoratoare de vieţi", cred.
 
Ştiu că se impune să îl contrazic.
 
-    Hm... nici nu ştiu dacă eu cred în demoni, încep eu, dar el mi-a tăiat imediat vorba:
 
-    Nu vrei să fii unul! Ăsta e răspunsul. Niciun om bun nu vrea aşa ceva!
 
Simt mânia Juliei că accept insultele astea fără să ripostez, „întoarce-te şi trage-i una în boaşe!" îmi spune ea.
 
Dar nu e nevoie s-o fac, pentru că mama a prins în sfârşit curaj şi-l prinde cu putere de umeri pe pastorul Tadd.
 
-    Trebuie să pleci acum, îi spune ea cu voce tremurată, dar categorică. Văzând că el nu se clinteşte, ea îşi pune mâinile în şolduri şi spune: Dacă nu pleci, o să chem asistentele - şi paza! Vorbesc serios, domnule pastor!...
 

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0548 sec