Mama. Istoria unei priviri - Ioan Stanomir

Mama. Istoria unei priviri - Ioan Stanomir

ȘI POATE CĂ TREBUIE SĂ MURIM PENTRU A NE MAI PUTEA ADUCE AMINTE: cei care nu mai sunt ne dăruiesc, de dincolo de prag, pătrunderea privirii lor și, împreună cu ei, întrezărim peisajul iscat din vis, ca dintr-o străfulgerare de pleoapă.

Și poate că trebuie să murim pentru a nu mai putea fi alungați niciodată: casa de umbre și de șoapte nu mai poate fi refuzată celor care, în viață fiind, au înfruntat chinul îndoielii, iar limanul acesta este cel din urmă reazem pe care fremătarea noastră trecută îl mai poate descoperi.

Și poate că trebuie să murim spre a ne apropia de fericirea promisă cândva: dicțiunea inimii ne șoptește ecoul nostalgiei fără de care destinul nostru n-ar fi decât o notă de subsol în istoria aseptică așternută pe foaia ternă a absurdului.

Și poate că trebuie să murim spre a putea primi, în piepturile noastre, limpezimea iubirii ce nu mai este bântuită de teama despărțirii: cei vii și cei duși devin una, reduși la...

REVIEW-URI