Misterele uluitoare ale Creierului - Florian Gheorghita

Misterele uluitoare ale Creierului - Florian Gheorghita

Explorarea Limitelor Dualismului și Complexității Conștiinței

Una dintre principalele critici aduse dualismului este ipoteza existenței unei substanțe misterioase, imateriale și necunoscute științei, care contravine legilor naturale. Ce ar putea fi această substanță imaterială care nu ocupă spațiu și ce dovezi avem pentru existența sa? Oamenii de știință ridică întrebări fundamentale despre interacțiunea dintre această presupusă substanță și creierul fizic, deoarece, în mod obișnuit, doar forțele naturale precum gravitația sau electromagnetismul pot influența substanțele materiale.

Dacă această substanță imaterială ar putea afecta materia, am putea găsi metode să o manipulăm. Scepticii întreabă: „Unde se află conștiința?“ Este localizată în creier sau plutește în jurul nostru? Poate interacționa cu alte conștiințe? Și dacă da, în ce mod? Aceste întrebări, care explorează natura conștiinței și limitele percepției umane, rămân în mare parte fără răspunsuri clare din partea dualiștilor.

În căutarea de a înțelege gândirea umană, cercetători precum Hadamard au investigat modul în care oamenii își formulează gândurile. Într-o corespondență celebră, Einstein a explicat că gândea în imagini și semne particulare, fără cuvinte. Alți gânditori, precum George Polya, percepeau gândirea lor strict în termeni verbali.

Psihologul Hadley Cantril, într-un „Studiu tranzacțional al conștiinței”, a recunoscut dificultatea de a surprinde în totalitate complexitatea conștiinței umane. El nota: „Conștiința, capabilă să creeze opere precum Simfonia a V-a, Predica de pe Munte sau calculul infinitezimal, rămâne în mare parte inaccesibilă oricărui jargon psihologic.”

Această complexitate subliniază natura unică a omului – o combinație de mașinărie biologică și ceva mai mult. Deși omul poate fi analizat ca o „mașină”, el transcende această definiție simplistă prin capacitățile sale creative și raționale, un aspect intuit de Shakespeare:
„Ce capodoperă este omul! Cât de nobil în rațiunea lui! Cât de nelimitat prin facultățile sale!... Frumusețea Universului, modelul desăvârșit al ființelor vii!”

Această reflecție evidențiază măreția umană și respinge tendințele de a reduce ființa umană la simple mecanisme materiale. Conștiința rămâne un mister profund, o frontieră în explorarea naturii umane.

DIN CUPRINS:

1. Fenomene stranii

   • Nu e nimic amuzant... 11
   • Câștiguri și pierderi... 14
   • Dublul: am renunțat la el?... 18

2. Revoluția liniștită

   • Tulburări în domeniul psihologiei... 18
   • Ființă umană sau mașină?... 22
   • Efectul Omega... 24
   • Ce este conștiința?... 27

PARTEA ÎNTÂI: DECORUL
3. O mașină extraordinară

• Cele cinci creiere... 30
• Hipotalamusul... 39
• Creierul fierbinte și creierul rece... 42
• De unde vine imaginația?... 46
• Globulele protoplasmatice originale... 47
• Doar o conexiune... 52
• Creierul ca întreg... 56

1. Paradoxurile creierului
   • Analogii înșelătoare... 56
   • Filtrele curiozității... 62
   • A alege înseamnă a putea... 65
   • O casă divizată... 68
   • Funcționarea creierului... 70
   • Alte mistere... 72

...

REVIEW-URI