Oameni obişnuiţi. Batalionul 101 Poliție de Rezervă și Soluția Finală în Polonia - Christopher R. Browning

Oameni obişnuiţi. Batalionul 101 Poliție de Rezervă și Soluția Finală în Polonia - Christopher R. Browning

Germani, polonezi și evrei

Mărturiile date înaintea procesului și în sala de judecată de foștii membri ai Batalionului 101 Poliție de Rezervă trebuie privite, desigur, cu maximă precauție. Depoziția fiecărui martor a fost influențată masiv de factori legați de tactica judiciară, printre care autoincriminarea și incriminarea camarazilor. La fel de importante au fost efectele unor pierderi sau distorsionări ale memoriei după douăzeci și cinci de ani, chiar și atunci când acestea nu erau doar mimări din motive judiciare. Mecanismele de apărare psihologică, în special reprimarea și proiectarea amintirilor, au modelat în mod crucial mărturiile.

Evaluările privind veridicitatea mărturiilor au fost cu atât mai problematice atunci când era vorba despre triunghiul fatidic al relațiilor germano-polono-evreiești. În termeni mai simpli, prezentarea relațiilor germano-polone și germano-evreiești de către aceste mărturii punea accentul pe dezvinovățire, în timp ce prezentarea relațiilor polono-evreiești sublinia invers vina și responsabilitatea. Dacă examinăm, inițial, primele două relații așa cum au fost descrise de foștii polițiști, putem observa mai clar asimetria și distorsionarea din modul în care a fost descrisă cea de-a treia.

Referitor la relațiile germano-polone, trăsătura cea mai frapantă a fost lipsa comentariilor detaliate. Membrii batalionului făceau referiri generale la partizani, bandiți și jefuitori, dar majoritatea comentariilor nu evidențiau caracterul specific antigerman al unor fenomene. Dimpotrivă, acestea prezentau banditismul ca pe o problemă preexistentă ocupației germane a Poloniei. Astfel, invocarea prezenței partizanilor și bandiților servea două scopuri: pe de o parte, sugera că germanii îi protejau pe polonezi de violența locală ilegală; pe de altă parte, masca intensitatea și frecvența activităților antievreiești ale batalionului, pretinzând că partizanii și bandiții, nu evreii, constituiau preocuparea principală a polițiștilor.

Unii martori au făcut referire la încercări specifice de a menține bune relațiile germano-polone. Căpitanul Hoffmann se lăuda în mod explicit cât de prietenoase erau relațiile dintre compania comandată de el și populația locală din Puławy...

Cuprins:

• Prefață

1. Într-o dimineață, la Jozefów

2. Poliția de Ordine

3. Poliția de Ordine și Soluția Finală. Rusia, 1941

4. Poliția de Ordine și Soluția Finală. Deportarea

5. Batalionul 101 Poliție de Rezervă

6. Sosirea în Polonia

7. Inițiere în crimele în masă. Masacrul de la Józefów

8. Reflecții pe marginea unui masacru

9. Lomazy. Descinderea Companiei 2

10. Deportările din august către Treblinka

11. Lichidările de la sfârșitul lui septembrie

12. Reîncep deportările

13. Ciudatele probleme de sănătate ale căpitanului Hoffmann

14. „Vânătoarea de evrei”

15. Ultimele masacre. Sărbătoarea recolle

16. Urmările

17. Germani, polonezi și evrei

18. Oameni obișnuiți

.........

REVIEW-URI