Omul care râde cu lacrimi - Frederic Beigbeder

Omul care râde cu lacrimi - Frederic Beigbeder
-10%
Preț: 35,10 RON
39,00 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-606-40-0953-1
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 280
Format: 13x20

DESCRIERE

Omul care râde cu lacrimi - Frederic Beigbeder

 
... mă numesc Octave Parango şi-o să am 74 de ani peste alţi 20.

Sondajele au picat la ţanc: lucrez pentru cea mai ascultată emisiune matinală din Franţa. Audienţa postului France Publique a fost evaluată de Mediametrie la 3, 9 milioane de ascultători.
 
In dimineaţa aceasta, moderatorul emisiunii 7/9 prezintă cu mândrie fiecare participant. „Şi iată acum buletinul meteo cel mai ascultat din Franţa", „Iar acum, economistul cel mai ascultat din Franţa", „Stau acum lângă cea mai ascultată realizatoare de interviuri din Franţa" şi, când vine şi rândul meu, îşi continuă cursa: „Şi imediat pastila lui Octave Parango, cel mai ascultat umorist din Franţa", făcând maliţios cu ochiul.
 
Nu ar fi trebuit să am încredere: de obicei, moderatorul e avar în clipiri joviale. Complicitatea asta trădează pe loc ceva anume... Ambianţa e de pălăvrăgeală, coanimatoarea surâde, toată lumea pare mulţumită. De ce m-oi fi apucat să stric totul? Ce mi-o - fi venit? Cartea de faţă povesteşte o scufundare care nu e doar a mea, ci pare mai degrabă un sacrificiu colectiv.

Naufragiul meu începe pe fondul sonor al folclorului tradiţional indian, în interpretarea lui Ravi Shankar, cu hipnotica graţie ce caracterizează modul în care el atinge corzile sitarului. Muzica aceasta care planează pe deasupra noastră are darul de a destinde ambianţa unei emisiuni stresante.
 
Este vorba despre un concert pentru Bangladesh, organizat de George Harisson la Madison Square Garden, în 1971, primul concert de caritate din istoria muzicii pop. In plină criză a vestelor galbene, fondul acesta hippie, mistic şi vagabond al anilor '60 se presupune că ar aduce cu el un mesaj de speranţă.

- Ah, ştiu ce vă spuneţi: Octave încearcă să câştige timp. Octave n-a făcut nimic, Octave s-a culcat tare târziu. Octave a dormit puţin. Păăăi... azi e o situaţie un pic deosebită. Am scris, asta-i adevărat, o cronică superscli-pitoare despre vestele fluorescente, era extrem de interesantă, numai c-am pierdut-o. O scrisesem pe un colţ de hârtie pe care l-am pierdut azi-noapte, pe la ora trei... într-un bar numit Medellin... care-i la fel de adevărat: barul Medellin de pe bulevardul Marceau.

In faţa mea, Sylvia Villerde, jurnalistă de audiovizual, izbucneşte într-un râs nervos. Işi prinde capul în mâini, pe urmă se şterge la ochi şi îşi aranjează părul negru răsfirandu-şi degetele, ceea ce, pentru ea, e o modalitate de a scăpa de frică...

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de aceiași autori

Created in 0.0423 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.