Panorama comunismului în România - Liliana Corobca

Panorama comunismului în România - Liliana Corobca
-6%
Preț: 93,06 RON
99,00 RON (-6%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-973-46-8261-4
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 1152
Format: 17x24
Categoria: Stiinte politice

DESCRIERE

Panorama comunismului în România - Liliana Corobca

 
O nouă boală mintală în comunism - opoziţia
Un exemplu de informaţii verificabile din punct de vedere istoric alături de unele confuzii îl constituie răspunsul dat de Vladimir Tismăneanu în cadrul unui interviu realizat de Nicolae Coande. Acesta din urmă formulează o întrebare ce pune în discuţie nu doar epoca postde-jistă lipsită de adrenalina libertăţii până la Paul Goma, ci şi sindromul turnului de fildeş care îl subîntinde:

N. C. S-a auzit de atâtea ori lamentaţia cărturarilor români: n-am avut un Havel, n-am avut un Michnik. Pe de altă parte, elita culturală română n-a sesizat că n-am avut nici măcar un Imre Nagy, un Gomulka sau un Dubcek, oameni extrem de pragmatici şi nu neapărat intelectuali cu pretenţii de a lăsa opere în urma lor. [...] Cum să dai un Havel sau un Michnik când intelectualii noştri, cu mici excepţii, nu au intrat în război făţiş cu puterea...?

Răspunsul lui Vladimir Tismăneanu are mai multe niveluri, care ne permit o discuţie aplicată asupra formelor de opoziţie/disidenţă româneşti, precum şi a unora dintre confuziile des întâlnite. Am ales acest exemplu deoarece V. Tismăneanu este unul dintre cei mai cunoscuţi şi citaţi analişti ai comunismului românesc:

1.    „au existat voci ale rezistenţei morale în raport cu totalitarismul” - destul de greu de identificat ce înseamnă rezistenţă morală, dacă aceasta este o trăsătură obişnuită a disi-dentului/opozantului sau a românilor în comunism;

2.    „acţiuni disidente”: „de la Paul Goma la Dorin Tudoran, de la Doina Comea la grupul ieşean (Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Alexandru Călinescu, Sorin Antohi, Luca Piţu, Liviu Cangeopol, şi nu i-am numit pe toţi), protestul antitotalitar a existat şi în România” - expresiile „acţiuni disidente” şi „protest antitotalitar” par să fie unul şi acelaşi lucru, în ciuda faptului că prima expresie are o formă versatilă, în timp ce a doua sugerează manifestări bine delimitate; „de la... la...” îi integrează pe cei numiţi în aceeaşi categorie, deşi există diferenţe de substanţă şi de nivel între ei;

3. „spre a reaminti o teză a lui Mihai Botez, alt important disident, lipsa de vizibilitate a societăţii civile nu înseamnă inexistenţa ei la un anumit ceas istoric” - societate civilă înseamnă chiar vizibilitate, prezenţă activă, publică, informare şi recunoaştere, asumare a consecinţelor, ceea ce în România s-a întâmplat rar şi aproape fără urmări pozitive; expresia „alt important disident” îl aliniază pe Mihai Botez într-un şir de disidenţi ce se doreşte a fi lung. în realitate, Mihai Botez este, asemenea lui Paul Goma - dar din altă perspectivă -, singular. El exprimă limpede ce înţelege prin „intelectual est-european”, în primul rând:

intelectualul înseamnă libertate de gândire fără tabiiuri, de expresie, fără constrângeri, de circulaţie, fără bariere ş. a. m. d.; atitudinea critică este de asemenea o caracteristică intrinsecă a neliniştii intelectuale. Expresia „intelectual critic” ar trebui probabil percepută ca o tautologie, deoarece intelectualii au fost şi sunt, prin definiţie, critici ai societăţii în care trăiesc [...] mulţi intelectuali au acceptat, în fapt, invizibilul „contract social” oferit de regimul de tip sovietic: obedienţă în schimbul unei vieţi profesionale nonnale (dacă nu chiar sprijinită de stat, ce îşi arogă şi rol de Mecena). Dar, în acelaşi timp, au fost şi intelectualii care au pus în discuţie ori chiar au respins oferta puterii. Istoria arată că intelectualii au constituit principala, dacă nu unica sursă de critică a regimului comunist (în URSS, RDG, Cehoslovacia ori România) - şi dacă prin disident înţelegem, odată cu Medvedev, „un cetăţean care nu este de acord cu fundamentele ideologice, politice, economice ori morale pe care se întemeiază societatea în care trăieşte, proclamându-şi deschis acest dezacord şi demonstrându-i în faţa compatrioţilor săi şi a statului”, atunci, în termeni generali, disidenţii din ţările comuniste vin în special din rândurile intelectualităţii.

Perspectiva din 1988 a lui Mihai Botez rămâne valabilă, cu rezerva că în România criticii regimului comunist cu manifestări deschise pot fi număraţi foarte repede. în ce priveşte monopolul pe disidenţă deţinut de intelectuali în alte ţări comuniste, în România există un caz exemplar de disidenţă de partid din mediul muncitoresc: Vasile Paraschiv (purtând constituţia şi statutul partidului în geantă) şi-a manifestat deschis critica faţă de regimul comunist, motiv pentru care a ajuns de mai multe ori în arestul Miliţiei sau al Securităţii, fiind anchetat dur, internat şi torturat în azile psihiatrice. Paraschiv s-a retras din partid în 1968; prin urmare, atitudinea sa vehement critică faţă de partid este mai degrabă una de opoziţie consecventă...
 
CUPRINS:
 
Notă asupra ediţiei    9
Autorii    13
Lista abrevierilor    25
Emanuel Copilaş
Contextul interbelic al comunismului românesc    31
Virgiliu Ţărău
Instaurarea comunismului în România    49
Elis Pleşa
Regimul politic pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965)    65
Octavian Roske
Colectivizarea agriculturii în România, între ideologie şi pragmatism    80
Dorin Dobrincu
Războiul care a urmat războiului: rezistenţa armată anticomunistă din România    97
Manuela Marin
Partidul Comunist Român şi Nicolae Ceauşescu    122
Cosmin Popa
„Cabinetul 2” sau criza ceauşismului    142
Marius Gabriel Neculae
Simbolurile de stat ale României comuniste: emblema, steagul, imnul    176
Corneliu Pintilescu
Justiţie şi inginerie socială în România comunistă    197
loan Stanomir
Constituţiile în comunism    210
Cristina Preutu
Propaganda    217
Florian Banu
Serviciile secrete româneşti în timpul regimului comunist (1948-1989)    230
Liliana Corobca
Cenzura în comunism: instituţii, atribuţii, practici    254
Flori Bălănescu
Represiunea în România comunistă (câteva repere)    281
Ionuţ-Alexandru Popa
închisorile din România    303
Claudia-Florentina Dobre
Deportarea în Bărăgan: istorie şi memorie    330
Florin S. Soare
Politica demografică a regimului Ceauşescu - o privire de ansamblu    343
 
...............
...........

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0685 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.