Povestea unei nopti de iarna - Florin Irimia

Povestea unei nopti de iarna - Florin Irimia

... așa cum am bănuit, spuse șobolanul mai mult pentru sine, trăgând pe nări mirosul dinăuntru, care nu putea decât să-i confirme ceea ce vedea cu ochii. Doi pui de pisică! Într-adevăr, nu greșea. În cutia de pantofi stăteau ghemuiți unul într-altul doi pui de pisică abia născuți. Cu ochii lipiți, cufundați adânc în hrubele somnului lor pisicesc, visau că beau lapte, căci boticurile li se mișcau la unison, tocăind ritmic și sacadat. Undeva, probabil nu foarte departe, cea care ar fi trebuit să-i hrănească îi căuta îndurerată. Sau poate nici măcar atât. Poate că, în momentul de față, singurii în viață erau doar puii.

Șobolanul îi privi lung. Era ceva hipnotic în felul în care stăteau îndesați unul în celălalt, visând o lume perfectă. Dar curând aveau să se trezească din vis ca să constate... Ce? Că mama lor îi părăsise? Că fuseseră abandonați? Ce avea să le treacă prin căpșoarele acelea fragile?

Cu mulți ani în urmă, când era mic — poate nu chiar atât de mic precum cei doi, dar mic totuși — tatăl lui îl dusese să facă cunoștință cu gheața. Un țurțure uriaș atârna de marginea unui balcon și, fix când treceau prin dreptul lui, sloiul se desprinsese și căzuse la pământ, sfărâmându-se în sute de cioburi. Parcă știuse bătrânul ce știuse! Asta dacă nu cumva, se gândise el în anii care urmaseră, nu fusese decât…

REVIEW-URI