Psihopatologia adultului. Seria Psihoterapie integrativa strategica, vol. 2 - Oana Maria Popescu

 

In termeni psihodinamici, îngrijorarea, folosită cu scopul evitării confruntării directe cu problemele, poartă numele de mecanism de apărare. Conform teoriei Freudiene, mecanismele de apărare sunt activate, astfel încât persoana să evite să se gândească la evenimente sau emoţii dificile, conflictuale sau traumatice.

 

Rolul defenselor este acela de a păstra ameninţarea reală în afara sferei conştiente, aşa încât să nu devină mult prea traumatică (F. N. Busch, 2009). Karen Homey arăta că experienţele interpersonale traumatice sau periculoase conduc la un set de dorinţe, expectanţe, credinţe şi sentimente vis-a-vis de propria persoană şi de lumea înconjurătoare.

 

In mod tipic, aceste dorinţe implică obţinerea iubirii, stabilităţii sau protecţiei şi se leagă de teama că ceilalţi vor abandona, abuza, critica sau dezamăgi. Aceste dorinţe sunt însă atât de puternice încât individul evită să se gândească la dorinţele, emoţiile şi amintirile care au contribuit la frică sai
fe kr
sau ele se află în afara sferei conştiente. O modalitate de evitare este tocmai îngrijorarea privitor la evenimentele de zi cu zi (F. N. Busch, 2009).
Anxietatea este considerată de asemenea o temă fundamentală a existenţei noastre. Individul se simte ameninţat, pierde senzaţia de siguranţă, sau cu alte cuvinte este ameninţat la nivelul structurilor existenţiale (Lăngle, 1997).

Pe de altă parte, persoana anxioasă este prea puţin în contact cu partea de Copil din structura eului, fiind mai degrabă condusă de un Părinte Normativ, care de altfel contribuie la latura sa perfecţionistă. Scenariul de viaţă este de tip „După”, respectiv scenariul lui Damocles, căruia i s-a permis să se bucure de fericirea de a fi rege, până când a observat că deasupra capului său atârnă o sabie agăţată de un singur fir de păr de cal.

 

Motto-ul scenariilor “După” spune: “Poţi să te bucuri o vreme, dar după aceea vor începe necazurile” (Beme, 2016). Clientul are practic un scenariu de viaţă constituit din tipare maladaptative şi repetitive, laolaltă cu emoţii amplificate. Aceste scenarii sunt rezultatul unor suprageneralizări negative sau dureroase: de exemplu, la ora actuală oamenii sunt percepuţi în mod eronat ca fiind ameninţători, aşa cum s-a întâmplat la un moment dat în trecut...

 

 

CAPITOLUL 1
PSIHOTERAPIA TULBURĂRILOR DE ANXIETATE    17
1. 1 Anxietatea generalizată    17
1. 1. 1. Diagnostic şi simptomatologie    17
1. 1. 2.    Nivelul biologic în anxietatea generalizată    18
1. 1. 3.    Axa cognitivă în anxietatea generalizată    20
1. 1. 4.    Axa emoţională în anxietatea generalizată    23
1. 1. 5. Nivelul psihodinamic în anxietatea generalizată    24
1. 1. 6. Nivelul interpersonal în anxietatea generalizată    25
1. 1. 7.    Psihoterapia anxietăţii generalizate      26
1. 2.    Fobiile specifice    30
1. 2. 1.    Diagnostic şi simptomatologie    30
1. 2. 2.    Nivelul biologic în fobiile specifice    32
1. 2. 3.    Axa cognitivă în fobiile specifice    33
1. 2. 4.    Axa emoţională în fobiile specifice    34
1. 2. 5.    Nivelul psihodinamic în fobiile specifice    34
1. 2. 6.    Psihoterapia fobiilor specifice    34
1. 3.    Anxietatea socială sau fobia socială    37
1. 3. 1.    Diagnostic şi simptomatologie    37
1. 3. 2.    Nivelul biologic al anxietăţii sociale    39
1. 3. 3.    Axa cognitivă în anxietatea socială    39
1. 3. 4.    Axa emoţională în anxietatea socială    40
1. 3. 5.    Nivelul psihodinamic în anxietatea socială    41
1. 3. 6.    Nivelul interpersonal în anxietatea socială    42
1. 3. 7.    Psihoterapia anxietăţii sociale    43
1. 4.    Tulburarea de panică    45