Recensământul morților - Dan Perșa

Recensământul morților - Dan Perșa

... primăvara venise pe neașteptate cu o nouă amenințare pentru omenire: coronavirusul. De când ne știm, tot de nenorociri avem parte. Însă așa suntem făcuți: să învingem mereu. Suntem cele mai inteligente și adaptabile ființe de pe planetă.

Întotdeauna m-am întrebat: ce i-o fi venit naturii să ne creeze? Gândiți-vă câte miliarde de invenții geniale există în noi pentru alcătuirea unui om. Dar fiecare dintre aceste „invenții” este în același timp o vulnerabilitate. Nici nu le băgăm în seamă până când nu ne dor.

De pildă, glandele salivare. Ce plăsmuire minunată! Ele ne umezesc gura, gâtul, cavitatea nazală. Fără ele, am îndura nesfârșite suplicii. Și câte invenții sunt în sânge, câte în lanțurile ADN!

Iar făpturile pământului sunt o minunăție a naturii: lei, tigri, căprioare, iarbă, flori, elefanți, crocodili, girafe, pelicani – dar și oceanele, norii, izvoarele, pădurile, munții, vântul.

Ce spuneam? A, da: fiecare invenție e o precaritate. Ai unghii – sfărâmă-ți una și ai să vezi cum urli. Ai carne – străpunge-o și ai să vezi cum te albești la față și leșini de durere. Părul? Smulge-l. Da, ai prins ideea. Dacă ești bărbat, ai și testicule.

Sigur, întâmplări precum zdrobirea unei unghii sunt rare în condiții normale. Doar că nu trăim tot timpul în condiții normale. Vorbeam despre nenorociri și calamități. Iar atunci când condițiile sunt normale, vârsta și bolile sunt călăii noștri. Ne distrug din interior, ne dor, ne fac să suferim.

Și ce-mi pasă mie? E drept, nu sunt prea sănătos...

REVIEW-URI