Sălbaticele - Rory Power

Sălbaticele - Rory Power
-10%
Preț: 40,50 RON
45,00 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc
Autor:
ISBN: 978-606-40-0789-6
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 352
Format: 13x20

DESCRIERE

Sălbaticele - Rory Power

 
... am aşteptat şi am încercat să rămânem în viata -împreună în spatele gardului, în siguranţă, departe de sălbăticia pădurii, departe de animalele tot mai flămânde şi ciudate —, dar fetele continuau să cadă pe capete.
 
Crizele care lăsau trupurile prea slăbite ca să mai poată respira, care lăsau răni ce nu se mai puteau vindeca sau, câteodată, o agresivitate ca o febră, care le întărâta pe fete una împotriva celeilalte.

Lucrurile acestea încă se întâmplă. Singura diferenţă este că acum am învăţat că tot ce putem face este să ne purtăm singure de grijă.
Reese şi Byatt sunt ale mele şi eu sunt a lor.
 
Pentru ele mă rog când trec pe lângă avizier şi ating cu două degete biletul primit de la Marină, încă înfipt acolo, îngălbenit şi şifonat. Un talisman de aducere-aminte a promisiunii pe care ne-au făcut-o. Tratamentul pentru vindecare va veni cât timp reuşim să rămânem în viaţă.

Reese înfige un deget argintiu în portocală şi începe s-o descojească, iar eu mă forţez să mă uit în altă parte. Când dăm peste hrană proaspătă ca asta, ne luptăm pentru ea. Reese spune că este singura cale de a pune lucrurile în matca lor. Fără ajutor, fără milă. Nu ar fi luat-o niciodată dacă n-ar fi simţit că a caştigat-o.

In jurul nostru, celelalte fete se adună în hohote de râs, scotocind prin hainele care se revarsă din fiecare sac. Marina ne trimite încă suficiente pentru noi toate. Cămăşi şi ghete micuţe; n-avem pe nimeni suficient de mic încât să le poarte.

Şi jachete. Ne trimit încontinuu jachete. Nu doar de cand gheaţa a început să acopere iarba. Abia se împrimă-vărase cand a lovit Toxul şi în vara aceea ne-a fost bine în fustele şi în cămăşile noastre de uniforma, dar iarna a venit, aşa cum face mereu în Maine, aprigă şi lungă. Focurile ardeau în mijlocul zilei şi generatoarele trimise de Marină mergeau după lăsarea întunericului, până când o furtună le-a făcut bucăţele.

—    Ai sânge pe tine, spune Byatt.

Reese îşi sfâşie poalele cămăşii şi îmi lipeşte de obraz fâşia de material. Apăs. îmi strivesc nasul.

Deasupra noastră, un zgomot ca de raşchetare venind de la mezaninul aflat peste holul principal. Privim toate în sus. Este Mona, cu un an mai mare decât mine, cu părul ei roşu şi faţa în formă de inimă, adusă înapoi de la infirmeria aflată la etajul al treilea.
 
Stătuse acolo o veşnicie, încă de la criza făcută în sezonul trecut, şi nu cred că se mai aştepta cineva s-o vadă venind înapoi. Imi amintesc cum, în ziua aceea, faţa i-a fiert şi i-a crăpat, cum au dus-o la infirmerie cu un cearceaf tras peste ea, de parcă ar fi murit deja.

Acum are pe obraji cicatrici ca nişte gratii şi un început de aură în păr. Aşa este şi Reetfe, cu pletele blonde împletite într-o coadă şi cu strălucirea pe care i-a dat-o Toxul, iar această trăsătură îi aparţine atât de mult, încât tresare când o zăreşte şi la Mona.

—    Hei, spune ea, nesigură pe picioare, în timp ce prietenele ei aleargă s-o întâmpine fluturând din mâini, numai zâmbete, lăsând totuşi o grămadă de spaţiu între ele.

Nu de contaminare ne temem — am avut deja toate boala, oricare ar fi ea. Ci e vorba despre a vedea din nou descompunerea' pe care o aduce...

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0558 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.