Scrisori de dragoste catre o printesa chineza

...''Scrisori de dragoste catre o printesa chineza''... prin aceste texte mi-am propus de fapt un joc cu literatura erotică. Personajul pe care l-am imaginat nu-şi interzice nimic, cu excepţia vulgarităţii (unul dintre marile flageluri ale lumii contemporane, mai ales în literatură). Caligraf al fantasmelor, personajul meu redescoperă curtoazia, nu îndrăzneşte să-şi trateze iubita la persoana a doua singular, constată că erotismul are doar de câştigat atunci când îşi dă întâlnire cu Doamna Poezie şi Domnul Umor. «Cum am dresat un melc pe sânii tăi» este şi o oglindă pentru reflectarea dublului din noi. În corpul şi în mintea fiecăruia dintre noi mai locuieşte cel puţin o persoană, cea care se exprimă numai în vis. Uneori nu îndrăznim să facem cunoştinţă cu ea, în general o ascundem în interiorul nostru toată viaţa. Ea ne cere însă, uneori, să-i deschidem câte o fereastră, sau măcar să o lăsăm să ne privească din când în când drept în ochi. Primul spectacol realizat după această suită de confesiuni ale imaginarului intim a fost prezentat în 2009 la Festivalul Teatrului Kaze din Tokyo şi poartă semnătura actorului francez Olivier Comte. Prima lectură publică în limba română s-a derulat în 2011 la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu şi a fost susţinută de actorul Ciprian Scurtea........... MATEI VIŞNIEC s-a născut în 1956 la Rădăuţi, în Bucovina, oraş fabulos, tăiat în două (cu tot cu cimitir) de o cale ferată pe care toată lumea o recunoaşte acum ca fiind axa de simetrie a lumii. A scris poezie încă din copilărie, a debutat în revista Luceafărul în 1972 şi apoi în volum în 1980. A studiat filozofia la Bucureşti, a devenit membru fondator al Cenaclului de luni, s-a remarcat ca dramaturg chiar şi când piesele îi erau interzise. A crezut în rezistenţa culturală, în forţa cuvântului, în capacitatea literaturii de a capta mai bine decât orice altă disciplină contradicţiile din noi şi din lumea în care trăim. Din 1987 trăieşte la Paris şi scrie teatru în franceză. De atunci numele său s-a aflat pe afişe în peste 30 de ţări. Din 1990 lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. În Franţa piesele sale sunt editate la Actes-Sud Papiers, Lansman, L'Harmattan, Espace d'un Instant. Între două ţări, între două culturi, între limba română şi cea franceză, Matei Vişniec circulă, trece de la un gen literar la altul, caută şi experimentează cuvântul sub semnul unui ideal care ţine de sens şi de irepetabilitate. Apariţii editoriale recente în România: – la Editura Cartea Românească: Păianjenul în rană (teatru), 2007; Groapa din tavan (teatru), 2007; Omul pubelă &Femeia ca un câmp de luptă (teatru), 2007; Cafeneaua Pas-Parol (roman), 2008; Sindromul de panică în Oraşul Luminilor (roman), 2009; Domnul K. eliberat (roman), 2010; La masă cu Marx (poezie), 2011. – la Editura Paralela 45: Oraşul cu un singur locuitor (antologie de poezie), 2005; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte (teatru), 2005; Omul cu o singură aripă (teatru), 2006; Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (teatru), 2007; Imaginează-ţi că eşti Dumnezeu (teatru), 2008; Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt & Femeia ţintă şi cei zece amanţi (teatru), 2008; Occident Express & Despre senzaţia de elasti citate când păşim peste cadavre (teatru), 2009; Omul din cerc (antologie de teatru scurt), 2011. Autor: Matei Vişniec