Transmigraţie - Pablo Maurette

Transmigraţie - Pablo Maurette

... dar ce să fi găsit dincolo de Alpi? Berazategui? a întrebat Rusticucci și i-a zis lui David să sară peste un paragraf. David s-a conformat.

într-o bună zi, în mod inexplicabil sau atras de forța implacabilă a vortexului destinului său, a hotărât să se întoarcă în Italia. Mai întâi la Veneția, unde a fost arestat imediat, și apoi la Roma, unde a stat în pușcărie șapte ani și a sfârșit prin a fi ars pe rug.

Era nebun după femei, chiar dacă știa că după prima ejaculare legătura lui Cupidon slăbește iremediabil. Se zice că credea în transmigrația sufletelor, ca druizii, pitagoreicii și saducheii.

Se poate să fi dezvăluit că fusese măgarul lui Silen și apoi s-a transformat într-un spirit rătăcitor, fără membre, și a învățat că toate ființele sunt egale când vine vorba despre metempsihoză.

Poate că atunci când a ajuns în patru labe la fluviul Lethe, gâfâind de oboseală și pierdut într-o mulțime de suflete călăuzite de Hermes Psihopompul, și-a apropiat fălcile (asta sugerează chiar el) de suprafața întunecată și s-a prefăcut că bea.

S-ar putea ca astfel, fentând legea Adrasteei, căreia i se supune orice decorpora-lizare, să fi trecut prin porțile Parnasului.

Moartea lui, ca și aceea a viitoarelor sale încarnări, Miron Costin, loan Culianu (eu), este un eveniment inexplicabil care funcționează ca un talisman, o enigmă...

REVIEW-URI