Ultimul Blaga - Florin Lobont

 

... e important să observăm că dimensiunea metalogică din care rezultă ceea ce Blaga denumește „dogmă” nu implică nicio luare de poziție în favoarea primitivismului care, la vremea respectivă, caracteriza cercetarea antropologică.

 

Pornind de la cercetările contemporane ale lui Cassier și Lévy-Bruhl – și recunoscându-le meritele indiscutabile în plan euristic – Blaga ajunge la concluzia că primitivul, deși consideră lumea din prisma unor categorii complet diferite față de cele ale raționalității occidentale, gândește totuși în conformitate cu legile noastre logice: „Mintea primitivă se deosebește de mintea civilizatului prin elemente fundamentale de conținut, dar nu prin funcții logice” (TCu, 199).

 

În acest sens, Blaga consideră că nu se poate vorbi – în cazul culturilor primitive – de o gândire prelogică specifică, ci, cel mult, de un metaforism primitiv, chiar dacă într-un sens impropriu față de cel expus în Trilogia culturii.

 

Noua modalitate de cunoaștere trasată de Blaga la începutul Trilogiei cunoașterii privește un anumit tip de cunoaștere capabil să determine apariția unui nou „eon dogmatic” care, deși apreciază validitatea cunoașterii logico-raționale, țintește spre o metalogică. Intenția este ca aceasta din urmă să reconfigureze în mod radical structura gândirii occidentale, prin includerea dimensiunii mitice de care se va ocupa în Trilogia culturii...

 

 

In loc de introducere: Un povestitor / 5

Multumiri / 8

Giancarlo Baffo, Gnoza fara rascumparare: filosofia culturii a lui Lucian Blaga / 10

Ioan Biris, Despre caracterul constructivist al cunoasterii stiintifice moderne: Lucian Blaga si Ernst Cassirer / 50

Ionel Buse, Afinitati „poetice” la Bachelard si Blaga / 73

Dan Carbarau, Concepte fundamentale ale cercetarii / 91

Geta Cozma, Modulatia zborului / 100

Daniel Cristea Enache, Despre poezia lui Lucian Blaga / 114

Pavel Farcau, Pozitivismul cenzurii transcendente ca modalitate de ascundere a intelegerii fenomenului mortii in filosofia lui Blaga / 132

Sebastian Grama, In tot. De-a una / 146

Adrian Lesenciuc, Punctul sa in opera lui Blaga / 150

Petrisor Militaru, Universul liric blagian si magia htonica. Lutul, vatra si sangele / 156

Andreea Neagu, Dimensiunea ontologica a experientei estetice: Blaga si Gadamer / 168

Eugeniu Nistor, Relatia etnografie filosofie in publicistica lui Lucian Blaga / 184

Aurel Pantea, Personanta si/ sau functie transcendenta / 194

Ovidiu Pecican, Recitind Blaga: Sfanta Sofia / 210

Alexandru Petrescu, Specificul, originalitatea si actualitatea perspectivei blagiene asupra stiintei / 215

Ioan N. Rosca, Blaga despre timp ca destin cultural-istoric in context actual / 260

Rainer Schubert, Nasterea metaforei si sensul culturii. O introducere / 282

Valeriu Sofronie, Anul 1929: Sfarsitul inocentei / 296

Monica Stan, Inceputurile lui Lucian Blaga in cultura romana / 332

Marian Vasile, - Eu?! Nu! Strivesc corola de minuni a lumii! / 344

Alexandru Anastasiu, Libelule in desert. Ratacitul / 351

Daria Musat, Daria / 355

Stefan-Marius Lacatas, Functia iubirii la Lucian Blaga / 359

Date generale despre coordonatorii si autorii lucrarii / 363