Un teatru pentru visători - Polly Samson

Un teatru pentru visători - Polly Samson
Preț: 49,90 RON
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 9786060970033
Editura:
Anul publicării: 2022
Pagini: 336
Format: 13x20

DESCRIERE

Un teatru pentru visători - Polly Samson

 
... Leonard îşi aduce chitara pe terasă şi ne priveşte dansând. Tăciunii strălucesc sub lămâi, chiar dincolo de acest zid, însă răcnetele unui muncitor mă readuc pe pământ; aş putea la fel de bine să mă aflu pe Marte.
 
Eram îmbătaţi de idealuri şi ameţiţi de speranţa unui salt îmbibat de jind spre un viitor care a învăţat din greşelile trecutului. Ajung la uşa casei lui Leonard destul de ameţită şi nu-mi pot reprima un suspin gândindu-mă la acel bărbat din Casa cea Albă, la o lume întoarsă cu susu-n jos.
 
Coşmarurile te vor găsi mereu, chiar dacă locuieşti pe o stâncă.
 
Nu-i nimeni să-mi audă geamătul, deşi pe trepte au fost deja lăsate flori. Zidurile albe ale casei lui Leonard se înalţă oarbe, obloanele gri sunt închise. După cât se pare, mâna de alamă a Fatimei a fost lustruită de curând.
 
Sper că a intrat cineva şi a acoperit oglinzile. Mă aplec deasupra treptei şi aşez piatra printre celelalte ofrande: garoafe uscate, plicuri de ceai, portocale, un singur fir de muşcata dracului. Îmi vine s-o iau înapoi, dar a fost a lui şi a lui Marianne, nu a mea.
 
— Un talisman, a zis Marianne şi a adăugat râzând: Poate că e inima pietrificată a lui Orfeu.
 
Îngenunchez pe treaptă. De partea cealaltă a uşii, în hol, oglinda îşi păstrează tainele, aşezată deasupra unei mese lustruite, acoperită cu o faţă de masă de dantelă, pe care-şi răsfirau ce aveau mai de preţ.
 
Marianne si Leonard inventau povesti; pe lângă inima lui Orfeu, aveau si un corn de capră fosilizat din care băuse Dio-nisos, bucăţi aurii si albastre din Epidaur, un clopot mănăstiresc de fier, pe care Marianne l-a găsit la un moment dat îngropat într-o pădure de pini din Santorini, o cutie imensă si ruginită de metal cu imaginea în relief a unei oarbe ce cânta la o harfă fără corzi.
 
Oglinda sculptată era oracolul lor. Leonard a scris cu cerneală aurie: Mă schimb. Sunt la fel. Mă schimb. Sunt la fel. Mă schimb. Sunt la fel. Odată, m-a făcut să mă opresc si să privesc în oglindă. A aprins lumânări si a zis un soi de rugăciune si a insistat să continui să privesc până când voi sti cine sunt...

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0452 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.